DECIZIE Nr.
526 din 13 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si art. 299 alin. 3 din Codul de
procedura civila, precum si a art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea
Codului de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 518 din 9 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de
procedură civilă, precum şi a Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de
procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de locatari nr. 761 Galaţi în
Dosarul nr. 56/121/2004 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi
fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate privind alin. 3
al art. 299 din Codul de procedură civilă şi ca neîntemeiată a excepţiei de
neconstituţionalitate privind celelalte prevederi de lege criticate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 18 iulie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 56/121/2004, Tribunalul
Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ
şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate
a prevederilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, precum
şi a Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de locatari nr. 761 Galaţi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în
esenţă, că prevederile de lege criticate contravin normelor constituţionale şi
din actele internaţionale invocate, întrucât „recursul nu se judecă de către
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci se judecă de către o instanţă locală,
inferioară în grad Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".
Tribunalul Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi
fluvială şi de contencios administrativ arată că
alin. 3 al art. 299 din Codul de procedură civilă a fost abrogat prin art. I
pct. 45 din Legea nr. 219/2005. In ce priveşte art. 3 din Codul de procedură
civilă şi art. II din Legea nr. 219/2005, apreciază că
aceste prevederi de lege nu contravin dispoziţiilor
constituţionale şi celor ale actelor internaţionale invocate.
Potrivit art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că alin. 3 al art. 299 din Codul de procedură civilă a fost abrogat prin Legea
nr. 219/2005, astfel că excepţia referitoare la aceste prevederi este
inadmisibilă. In ce priveşte celelalte prevederi legale criticate, consideră că
sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la
dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Analizând prevederile de lege criticate, Curtea
constată că, deşi a fost sesizată de instanţa de judecată cu excepţia de
neconstituţionalitate a Legii nr. 195/2004, în integralitate, în realitate atât
din încheierea de sesizare, cât şi din notele scrise ale autorului excepţiei
rezultă că excepţia se referă numai la art. II din această lege.
Aşadar, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
reprezintă prevederile art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură
civilă, precum şi prevederile Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de
procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470
din 26 mai 2004.
Textele constituţionale invocate ca fiind încălcate
sunt cele ale art. 1 - Statul Român, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul
intern, art. 15 - Universalitatea, art. 20 - Tratatele internaţionale privind
drepturile omului, art. 21 -Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la
apărare, art. 124 -Infăptuirea justiţiei şi art. 126 - Instanţele
judecătoreşti. Este invocată, de asemenea, încălcarea art. 6, 13, 14 şi 17 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
precum şi a art. 1, 2, 6, 8, 10 şi 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine următoarele:
I. Alin. 3 al art. 299 din Codul de procedură civilă a
fost abrogat prin art. I pct. 45 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi
completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Faţă de această situaţie, în
conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, potrivit
cărora Curtea Constituţională poate decide numai asupra actelor normative în
vigoare, excepţia privind aceste prevederi urmează a fi respinsă ca fiind
inadmisibilă.
II. In ce priveşte art. 3 din Codul de procedură
civilă, potrivit căruia „Curţile de apel judecă: 1. în primă instanţă,
procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele
autorităţilor şi instituţiilor centrale; 2. ca instanţe de apel, apelurile
declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă; 3.
ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate
de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de
tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice
alte cazuri expres prevăzute de lege; 4. în orice alte materii date prin lege
în competenţa lor", Curtea constată că acesta a mai fost supus
controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 622 din 26 iunie
2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 28
august 2007, Curtea a statuat că acest text reglementează norme de procedură şi
nu este contrar dispoziţiilor art. 21 alin. (1), (2) şi (3), art. 11 alin. (2),
art. 20, art. 24 alin. (1) şi ale art. 126 din Legea fundamentală, precum şi
ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale.
Considerentele şi soluţia acestei decizii sunt valabile
şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a
determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
III. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. II din Legea nr. 195/2004, care are următoarea redactare:
„(1) Recursurile împotriva hotărârilor date fără drept
de apel potrivit legii în vigoare la data pronunţării lor şi aflate pe rolul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se
trimit spre judecată instanţelor imediat superioare celor care au pronunţat
hotărârea în primă instanţă.
(2) Recursurile aflate pe rolul Inaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi care au ca obiect hotărâri prin care tribunalele au
judecat apeluri se trimit spre judecată curţilor de apel.
(3) Recursurile prevăzute la alin. (1) şi (2), a căror
admisibilitate în principiu nu a fost examinată până la data intrării în
vigoare a prezentei legi, se scot de pe rol şi se trimit, pe cale
administrativă, instanţelor devenite competente să le judece, iar în cazul în
care admisibilitatea în principiu a fost examinată, se trimit prin declinarea
competenţei, prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, fără
citarea părţilor.", Curtea constată că prin decizii anterioare a mai
soluţionat excepţii de neconstituţionalitate având acelaşi obiect. De exemplu,
prin Decizia nr. 333 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 766 din 23 august 2005, şi Decizia nr. 670 din 10 octombrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 16 noiembrie
2006, Curtea a statuat, în esenţă, făcând referire la jurisprudenţa anterioară,
că „dispoziţia legală criticată a fost adoptată pentru a se debloca activitatea
de soluţionare a recursurilor de către Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
care, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003,
avea competenţă generală în materia recursului civil, iar din această cauză,
dat fiind numărul mare al cauzelor pe rol, se afla în imposibilitate de a
asigura soluţionarea acestora în termenul rezonabil impus de art. 21 alin. (3)
din Constituţie".
De asemenea, Curtea a mai decis că posibilitatea de a
exercita o cale de atac împotriva soluţiei de trimitere a dosarului, pe cale
administrativă sau prin încheiere de declinare de competenţă, la instanţa
devenită competentă potrivit noii reglementări ar fi dus la tergiversarea
soluţionării cauzei.
Atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii
sunt valabile şi în această cauză.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 299 alin. 3 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de locatari nr. 761 Galaţi în Dosarul
nr. 56/121/2004 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercială, maritimă şi
fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal.
2. Respinge ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Codul de procedură civilă,
precum şi a art. II din Legea
nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003
privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, excepţie
ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 13 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu