DECIZIE Nr.
518 din 8 mai 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 116 2 din Legea nr. 84/1995 - Legea
invatamantului
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 412 din 2 iunie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Mihaela Ionescu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea
excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art.1162 din Legea nr. 84/1995 - Legea
învăţământului, excepţie ridicată de Georgiana-Olivia Călinescu, Marta Iuliana
Vicol, Sebastian Năstuţă, Alina Elena Chistol (Panţâru), Eugen Popescu Neagu,
Emil Luchian, Lăcrămioara Mocanu, Constantin Manolache, Florin Adrian Micu
Iliescu, Manuela Mândru, Constantin Iulian Negulescu,
Daniela Rusu, Ica Diosteanu si Gheorghe Chelmus în dosarele nr. 1.616/99/2007,
'nr. 1.621/99/2007, nr.' 1.611/99/2007, nr.
1.623/99/2007, nr. 1.618/99/2007, nr. 1.624/99/2007, nr. 1.622/99/2007, nr.
1.614/99/2007, nr. 1.615/99/2007, nr. 1.612/99/2007, nr. 1.613/99/2007, nr.
1.619/99/2007, nr. 1.620/99/2007 şi nr. 1.617/99/2007 ale Tribunalului laşi -
Secţia civilă litigii de muncă.
La apelul nominal răspunde avocatul Cristina Badea
pentru Universitatea „Petre Andrei" din laşi, cu delegaţie la dosar.
Lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării dosarelor nr. 209D/2008, nr. 210D/2008, nr.
211D/2008, nr. 212D/2008, nr. 213D/2008, nr. 214D/2008, nr. 215D/2008, nr.
255D/2008, nr. 256D/2007, nr. 257D/2008, nr. 258D/2008, nr. 259D/2008, nr. 260D/2008 şi nr. 261
D/2008 înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul excepţiilor de
neconstituţionalitate este identic.
Avocatul părţii prezente este de acord cu conexarea
dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind
întrunite condiţiile conexării dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 şi
al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă,
Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 210D/2008, nr. 211D/2008, nr. 212D/2008, nr. 213D/2008, nr. 214D/2008, nr. 215D/2008,
nr. 255D/2008, nr. 256D/2007, nr. 257D/2008, nr. 258D/2008, nr. 259D/2008, nr.
260D/2008 si nr. 261 D/2008 la Dosarul nr. 209D/2008, care a fost primul
înregistrat.
Cauza este în stare de
judecată.
Avocatul părţii prezente solicită respingerea excepţiei
de neconstituţionalitate. In acest sens, arată că textul de lege criticat nu
încalcă dispoziţiile art. 32 alin. (5) şi (6) din Constituţie, care statuează
că învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare
şi confesionale, în condiţiile legii, autonomia universitară fiind garantată.
Totodată, susţine că prevederile art. 1162 din Legea nr. 84/1995 nu contravin dispoziţiilor art. 16 din
Constituţie, întrucât nu există discriminare între persoanele care acced la
funcţia de rector, indiferent că este vorba despre universităţi de stat sau
universităţi particulare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca fiind inadmisibilă,
deoarece critica priveşte aspecte de aplicare a textului de lege criticat care
excedează competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 23 ianuarie 2008 si din 30 ianuarie 2008, pronunţate în dosarele nr.
1.616/99/2007, nr. 1.621/99/2007, nr. 1.611/99/2007, nr. 1.623/99/2007, nr.
1.618/99/2007, nr. 1.624/99/2007, nr. 1.622/99/2007, nr. 1.614/99/2007, nr.
1.615/99/2007, nr. 1.612/99/2007, nr. 1.613/99/2007, nr. 1.619/99/2007, nr.
1.620/99/2007 şi nr. 1.617/99/2007, Tribunalul Iaşi - Secţia civilă litigii de muncă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1162 din Legea nr. 84/1995 -
Legea învăţământului, excepţie
ridicată de Georgiana-Olivia Călinescu, Marta Iuliana Vicol, Sebastian Năstuţă,
Alina Elena Chistol (Panţâru), Eugen Popescu Neagu, Emil Luchian, Lăcrămioara
Mocanu, Constantin Manolache, Florin Adrian Micu Iliescu, Manuela Mândru,
Constantin Iulian Negulescu, Daniela Rusu, Ica Dioşteanu şi Gheorghe Chelmuş în
cauze privind soluţionarea unor acţiuni de anulare a unor decizii de încetare a
contractului de muncă.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate identică în cele paisprezece dosare conexate, autorii acesteia
susţin, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, fiind
contrare art. 16 din Constituţie, întrucât se creează o discriminare între
cadrele didactice care doresc să acceadă la funcţii de conducere în
învăţământul privat şi cele care funcţionează în învăţământul de stat.
Consideră că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale
ale art. 32 privind dreptul la învăţătură, în condiţiile în care acest drept
este garantat de stat, iar statul ar trebui să poată verifica modalitatea în
care sunt organizate, ca structură şi atribuţii, instituţiile în care se
realizează procesul de învăţământ, de stat sau privat. Autorii consideră că un
control al activităţii desfăşurate în cadrul unei universităţi particulare nu
poate fi realizat decât prin implicarea ministerului de resort, care poate şi
este obligat să acorde girul unei organizări corecte a instituţiei de
învăţământ. Arată că, prin textul de lege criticat, nu se instituie o autonomie
universitară, ci un monopol al
fiecărei universităţi cu privire la organizare acesteia.
Tribunalul Iaşi -
Secţia civilă litigii de muncă apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale. Arată că
motivele invocate de autorul excepţiei referitoare la discriminarea creată
între cadrele didactice care doresc să acceadă la funcţii de conducere în
învăţământul privat şi cele care funcţionează în învăţământul de stat nu
constituie o critică de neconstituţionalitate, ci reprezintă un aspect de
interpretare şi aplicare a dispoziţiilor normative, de competenţa instanţelor judecătoreşti.
Cât priveşte susţinerea autorului excepţiei privind încălcarea dreptului la
învăţătură, consideră că textul de lege criticat nu îngrădeşte în niciun fel
accesul oricărei persoane la învăţătură, învăţământul superior particular fiind
doar alternativă la învăţământul superior de stat.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru
a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile criticate sunt constituţionale, nefiind contrare dispoziţilor
art. 16 din Constituţie, întrucât „fiecare funcţie de conducere din cadrul sferei
universitare prezintă importanţă diferită în raport cu atribuţiile şi natura
juridică avută, situaţiile invocate fiind distincte. Astfel, neexistând
identitate de raţiune între toate aceste funcţii, nu se justifică aplicarea
aceluiaşi tratament juridic". De asemenea, apreciază că prevederile
criticate nu conţin norme contrare autonomiei universitare, ci reprezintă o
garanţie a principiului constituţional înscris în art. 32 alin. (6) din Legea
fundamentală. Menţionează că, prin lege, potrivit autonomiei universitare, se
pot stabili condiţii privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de
învăţământ superior fără a se aduce, în acest mod, atingere dispoziţiilor art.
32 alin. (6) din Constituţie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit
dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2),
ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 1162 din Legea nr. 84/1995 - Legea învăţământului, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10
decembrie 1999. Art. 1162 a fost introdus
prin Legea nr. 480/2006 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului
nr. 84/1995, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.025 din 22 decembrie 2006, având
următorul cuprins:
„Art. 1162. - (1) Structurile şi funcţiile de conducere ale universităţilor
particulare, atribuţiile, modul de constituire, durata mandatelor şi limitele
de vârstă ale cadrelor didactice sunt stabilite de carta universităţii.
Deciziile definitive, în acest sens, revin universităţii.
(2) Universităţile particulare pot înfiinţa funcţia
de preşedinte al universităţii, ordonator de credite, cu atribuţii stabilite de
carta universităţii."
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 32
referitoare la dreptul la învăţătură.
Examinând excepţia, Curtea constată că motivul de
neconstituţionalitate invocat nu priveşte textul de lege criticat ca atare, ci
aplicarea acestuia într-un litigiu de muncă privind soluţionarea unor acţiuni de anulare a unor decizii de încetare a
contractelor de muncă, aspect care, potrivit art 2 alin. (2) şi (3) din Legea
nr. 47/1992, excedează competenţei instanţei de contencios constituţional.
Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sunt neconstituţionale prevederile actelor [...] care încalcă
dispoziţiile sau principiile Constituţiei", alin.
(3) al aceluiaşi articol stabilind că instanţa constituţională „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii
actelor cu privire la care a fost sesizată [...]".
Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că
nu intră în atribuţiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanţele de
judecată, controlul judecătoresc realizându-se, potrivit art. 126 alin.(1) din
Constituţie, „... prin Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte
instanţe judecătoreşti stabilite de lege".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 1162 din Legea nr. 84/1995 - Legea învăţământului, excepţie ridicată de
Georgiana-Olivia Călinescu, Marta Iuliana Vicol, Sebastian Năstuţă, Alina Elena
Chistol (Panţâru), Eugen Popescu Neagu, Emil Luchian, Lăcrămioara Mocanu,
Constantin Manolache, Florin Adrian Micu Iliescu, Manuela Mândru, Constantin
Iulian Negulescu, Daniela Rusu, Ica Diosteanu si
Gheorghe Chelmus în dosarele nr. 1.616/99/2007, nr. 1.621/99/2007, nr.
1.611/99/2007, nr. 1.623/99/2007, nr. 1.618/99/2007, nr. 1.624/99/2007, nr.
l.622/99/2007, nr. 1.614/99/2007, nr. 1.615/99/2007, nr. 1.612/99/2007, nr. 1.613/99/2007, nr. 1.619/99/2007, nr. 1.620/99/2007 şi nr.
1.617/99/2007 ale Tribunalului laşi - Secţia civilă litigii de muncă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu