DECIZIE Nr.
517 din 27 aprilie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanta
Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 316 din 13 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de
plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială
„Celuloză şi Oţel" - S.R.L. în Dosarul nr.
10.162.1/325/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercială
şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public,
care pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 15 iulie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 10.162.1/325/2008, Tribunalul Timiş - Secţia
comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind
procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Celuloză şi Oţel" - S.R.L. în
dosarul de mai sus.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că prin acordarea posibilităţii debitorului de a
formula apărări de fond în cadrul contestaţiei la executare,
deşi nu s-a prevalat de calea de atac prevăzută de art. 8 din
Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, se aduce atingere gravă
principiilorfundamentale consacrate de art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin.
(3) din Constituţie.
Tribunalul Timiş - Secţia comercială
şi de contencios administrativ arată
că, întrucât autorul a invocat în susţinerea excepţiei
apărări de fond, nu îşi poate exprima un punct de vedere
fără a se antepronunţa.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului
nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380
din 5 iunie 2002, astfel cum au fost modificate acestea prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 142/2002, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 noiembrie 2002, aprobată la
rândul ei prin Legea nr. 5/2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 26 din 20 ianuarie 2003. Astfel, art. 10 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 are următorul cuprins:
„(2) Prin contestaţia la executare debitorul
poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu
excepţia cazului în care a formulat, potrivit art. 8, cerere în anulare
împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului."
Articolul 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 la
care face trimitere textul legal criticat are următorul conţinut:
„(1)Impotriva ordonanţei prevăzute la art.
6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de
la data înmânării sau comunicării acesteia.
(2)Cererea în anulare se soluţionează de
către instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în
prima instanţă.
(3) abrogat de art. I pct. 12 din Legea 195/2004
(4)Dacă instanţa învestită admite
cererea în anulare, aceasta va anula ordonanţa, pronunţând o
hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 7 se aplică în mod
corespunzător.
(5)Hotărârea prin care a fost respinsă
cererea în anulare este irevocabilă."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate
susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt
încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1)
referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi ale art.
21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai
făcut obiectul controlului său prin raportare la critici similare.
Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 361 din 12 decembrie
2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 19
martie 2003, Curtea a considerat ca fiind neîntemeiată critica potrivit
căreia prevederile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr.
5/2001 ar încălca dispoziţiile constituţionale referitoare la
accesul liber la justiţie. In acest sens, Curtea a reţinut că,
potrivit art. 10 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, împotriva
ordonanţei cu somaţia de plată persoana interesată poate
face contestaţie la executare în condiţiile prevăzute de Codul
de procedură civilă. Teza întâi a art. 10 alin. (2) permite
debitorului invocarea, prin contestaţia la executare, şi a unor
apărări de fond împotriva titlului executoriu, iar teza a doua a
aceluiaşi alineat exceptează de la exerciţiul acestui drept
debitorul care a formulat o cerere în anulare împotriva ordonanţei de
admitere a cererii creditorului. Conform prevederilor art. 8 din aceeaşi
ordonanţă, împotriva ordonanţei cu somaţia de plată,
emisă de judecător, debitorul poate formula cerere în anulare la
instanţa competentă pentru judecarea cauzei în primă
instanţă, care va putea anula ordonanţa, situaţie în care,
la cererea creditorului, se va proceda la judecarea în fond a cauzei, în
condiţiile dreptului comun. Din conţinutul acestor dispoziţii
legale nu rezultă nicio îngrădire a accesului liber la justiţie
pentru niciuna dintre părţile litigante. Debitorul nemulţumit de
ordonanţa cu somaţia de plată poate formula o cerere în anulare,
care se soluţionează de către instanţa competentă
pentru judecarea fondului.
Or, tocmai în cadrul acestei proceduri, debitorul poate
invoca apărări de fond, ceea ce face de prisos ca acesta să mai
poată invoca astfel de apărări şi în cadrul
contestaţiei la executare.
Prin urmare, legiuitorul a oferit posibilitatea
debitorului de a invoca apărări de fond, neavând relevanţă
dacă acesta le-a invocat sau nu în cadrul acţiunii în anulare.
Excepţia prevăzută în art. 10 alin. (2)
teza a doua din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 este justificată,
întrucât aceasta are în vedere situaţia în care, în lipsa cererii în
anulare, debitorul nu a putut invoca apărările de fond.
Intrucât nu au apărut împrejurări noi care
să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii
Constituţionale în această materie, soluţia adoptată în
precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiază
îşi menţin valabilitatea şi în cauza de fată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Celuloză şi Oţel" - S.R.L. în
Dosarul nr. 10.162.1/325/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia
comercială şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 27 aprilie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru