DECIZIE Nr. 515 din 24 noiembrie 2004
asupra sesizarii de neconstitutionalitate a dispozitiilor cuprinse la articolul
unic punctul 8 din Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 24/2004 privind cresterea transparentei in exercitarea demnitatilor publice
si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si
combatere a coruptiei, partea referitoare la dispozitiile art. 28 alin. (5) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1195 din 14 decembrie 2004
In temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
Presedintele Romaniei, la data de 11 noiembrie 2004, a sesizat Curtea
Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii
"dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Legea pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 24/2004 privind cresterea transparentei in exercitarea
demnitatilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea
masurilor de prevenire si combatere a coruptiei, asa cum a fost modificat ca
urmare a cererii de reexaminare din data de 14 iulie 2004".
Sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea
Constitutionala sub nr. 6.180 din 11 noiembrie 2004 si constituie obiectul
Dosarului nr. 673A/2004.
In motivarea sesizarii, se arata ca majorarea indemnizatiilor pentru
procurorii care participa la judecarea infractiunilor de coruptie in complete
specializate, pentru presedintele, vicepresedinte, presedintii de sectii si
judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru procurorul general al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, adjunctii sai si
procurorii din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin
aplicarea unui spor de 40% la indemnizatia bruta lunara a acestora, s-a
realizat cu incalcarea dispozitiilor art. 111 alin. (1) si celor ale art. 138
alin. (5) din Constitutie. Se arata ca aceasta prevedere este
neconstitutionala, deoarece majorarea indemnizatiilor "presupune
cheltuieli bugetare despre care Guvernul nu a fost informat si nu s-au precizat
sursele de finantare".
Presedintele Romaniei sustine ca aceasta majorare a fost facuta cu ocazia
reluarii procesului legislativ, ca urmare a cererii de reexaminare a legii
criticate, formulata la data de 14 iulie 2004. Prin cererea de reexaminare s-a
cerut "mentinerea valorii salariilor politistilor din cadrul Parchetului
National Anticoruptie, astfel cum a fost stabilita in cuprinsul Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 24/2004", astfel incat modificarile vizate prin
sesizare au excedat "limitelor cererii de reexaminare si au generat proteste
vehemente ale judecatorilor de la instantele inferioare Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, inclusiv ale membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii".
La sesizarea Presedintelui Romaniei au fost anexate o scrisoare a
Consiliului Superior al Magistraturii si scrisori ale judecatorilor de la
Judecatoria Zalau, Judecatoria Cluj, Tribunalul Cluj si Curtea de Apel Cluj,
precum si ale procurorilor de la parchetele de pe langa instantele mentionate.
Consiliul Superior al Magistraturii a semnalat, in esenta, ca reglementarile in
discutie sunt de natura sa afecteze omogenitatea, echilibrul si coerenta
activitatii intregului sistem judiciar. Totodata, adreseaza Presedintelui
rugamintea ca, uzand de prerogativele prevazute de Constitutie, sa analizeze
"oportunitatea trimiterii spre reexaminare a legii Senatului", pentru
a fi completata cu art. 28 alin. (5) al Ordonantei de urgenta, "in sensul
acordarii sporului de 40% la indemnizatia de incadrare bruta lunara, la
intregul corp de magistrati, respectiv judecatori si procurori in
functie".
In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost
comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si
Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere cu privire la sesizarea de
neconstitutionalitate.
Presedintele Camerei Deputatilor considera ca sesizarea de
neconstitutionalitate este intemeiata. In acest sens, se arata ca art. 28 alin.
(5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul
National Anticoruptie, astfel cum a fost modificat prin Legea pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, cuprinde dispozitii care
reglementeaza acordarea sporului de 40% si judecatorilor incadrati la Inalta
Curte de Casatie si Justitie, precum si procurorilor din Parchetul de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, ceea ce excede obiectului cererii de
reexaminare formulate de Presedintele Romaniei.
Conform punctului de vedere al Presedintelui Camerei Deputatilor,
"procedura legislativa de reexaminare a legii, ca urmare a cererii
formulate in acest sens de Presedintele Romaniei sau ca urmare a deciziei
Curtii Constitutionale, pronuntata in cadrul controlului a priori, trebuie sa
se desfasoare in limitele sesizarii", cu exceptia textelor "care
trebuie corelate cu cele ce au format obiectul controlului", fapt ce
"rezulta din interpretarea articolului 77 din Constitutie".
Se arata, totodata, ca Presedintele Romaniei, cu ocazia promulgarii legii,
"realizeaza un control de constitutionalitate, de oportunitate, urmareste
pastrarea unei armonii a legislatiei interne, a unor concordante, evitarea
contradictiilor si a discriminarilor si se pronunta asupra formei finale a
legii, avand dreptul sa restituie legea catre Parlament o singura data".
In situatia in care Parlamentul depaseste limitele sesizarii,
"Presedintele Romaniei este pus in situatia de a promulga o lege
modificata asupra careia nu mai poate sa desfasoare un control de oportunitate
real".
Cu privire la critica de neconstitutionalitate vizand incalcarea
dispozitiilor art. 111 alin. (1) teza a doua din Constitutie, se arata ca,
"in cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea
prevederilor cuprinse in bugetul de stat sau a bugetului asigurarilor sociale
de stat, solicitarea informarii Guvernului este obligatorie". Aceasta
obligatie rezulta din prevederile art. 102 din Constitutie, potrivit carora
"Guvernul asigura realizarea politicii interne a tarii si exercita
conducerea generala a administratiei publice", care "se poate realiza
numai cu suportul material oferit de bugetul de stat administrat de catre
Guvern".
Solicitarea informarii Guvernului, considera presedintele Camerei
Deputatilor, este obligatorie si cu privire la amendamentele cu implicatii
bugetare "depuse in cursul procesului legislativ", in conformitate cu
prevederile regulamentelor celor doua Camere ale Parlamentului. In consecinta,
se apreciaza ca dispozitiile art. 111 alin. (1) teza a doua din Constitutie au
fost incalcate, intrucat "Camera Parlamentului in care s-a efectuat
modificarea nu a solicitat punctul de vedere al Guvernului asupra
amendamentului introdus la articolul respectiv".
Se considera, de asemenea, ca este intemeiata si critica de
neconstitutionalitate referitoare la incalcarea art. 138 alin. (5) din
Constitutie, deoarece "Ministerul Finantelor Publice nu a fost autorizat
printr-o norma juridica sa opereze in structura bugetului de stat, respectiv in
cea a bugetelor ordonatorilor principali de credite implicati, modificarile ce
ar decurge din aplicarea textului legal contestat".
Presedintele Senatului si Guvernul nu au comunicat, pana la data
pronuntarii deciziei, punctele lor de vedere.
Potrivit dispozitiilor art. 77 din Legea nr. 47/1992, Curtea
Constitutionala a solicitat secretarilor generali ai Camerei Deputatilor si
Senatului ca, in vederea solutionarii sesizarii, sa trimita atat cererea
Presedintelui Romaniei de reexaminare a legii criticate, care a fost adresata
Parlamentului la data de 14 iulie 2004, cat si prima forma a legii de aprobare
a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, precum si sa comunice daca,
in cursul procedurii parlamentare, reluata ca urmare a cererii de reexaminare a
legii, Comisiile sesizate in fond au cerut Guvernului informarea prevazuta de
art. 111 alin. (1) teza finala din Constitutie.
Camera Deputatilor, cu Adresa nr. 51/457/RG din 12 noiembrie 2004,
inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 6.214 din 15 noiembrie 2004, a
informat Curtea Constitutionala ca nu s-a solicitat punctul de vedere al
Guvernului de catre Comisia juridica, de disciplina si imunitati, sesizata in
fond. S-a precizat ca informarea nu era necesara, intrucat la Camera
Deputatilor a fost eliminat punctul 7 din proiectul legii, in forma care facea
obiectul cererii de reexaminare. Totodata, Camera Deputatilor a comunicat si
urmatoarele documente:
- Adresa Senatului nr. L317 din 2 septembrie 2004, insotita de cererea
Presedintelui Romaniei pentru reexaminarea dispozitiilor pct. 7 din proiectul
legii criticate, prin care se solicita "pastrarea dispozitiilor
referitoare la salarizarea personalului din Parchetul National Anticoruptie,
astfel cum au fost stabilite in cuprinsul Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 24/2004". In motivarea cererii de reexaminare adresata Parlamentului
se arata ca "reducerea valorii de multiplicare care se ia in calcul pentru
stabilirea salariului politistilor detasati la Parchetul National Anticoruptie,
de la 11, cat prevedea ordonanta, la 6, este o masura ce va afecta deosebit de
negativ functionarea acestei institutii";
- Raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei
Deputatilor asupra cererii de reexaminare a proiectului de lege criticat;
- Proiectul legii criticate, in forma adoptata de Camera Deputatilor, ca
prima Camera sesizata, dupa reexaminare;
- Proiectul legii criticate, in forma adoptata de Senat, in calitate de
Camera decizionala, dupa reexaminare.
Secretarul general al Senatului, cu Adresa nr. VII/232 din 22 noiembrie
2004, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 6.417 din 22 noiembrie
2004, a transmis urmatoarele acte:
- Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari
a Senatului, inregistrat sub nr. 317 din 4 octombrie 2004, referitor la cererea
formulata de Presedintele Romaniei, de reexaminare a unor dispozitii din Legea
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 privind
cresterea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor
publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a
coruptiei.
In raport se arata urmatoarele:
"Cererea de reexaminare a fost dezbatuta si adoptata de Camera
Deputatilor in sedinta din 14 septembrie 2004, in calitate de prima Camera
sesizata.
In sedinta din 28 septembrie 2004, Comisia juridica a luat in dezbatere
cererea de reexaminare si, constatand ca cererea este intemeiata, a hotarat sa
adopte raportul de admitere, cu amendamentele din anexa, care face parte
integranta din prezentul raport.
Analizand textele adoptate de Camera Deputatilor, precum si obiectiile
formulate in cererea de reexaminare, membrii Comisiei juridice, la adoptarea
amendamentelor, au avut in vedere corelarile necesare intre textele din Legea
nr. 303/2004 privind statutul magistratilor si Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciara si textele din Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 24/2004, care modifica Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
43/2002 privind organizarea si functionarea Parchetului National Anticoruptie,
ca structura autonoma, cu personalitate juridica, si care este independent in
raporturile cu instantele si parchetele de pe langa acestea.
La dezbateri au participat reprezentantii Ministerului Justitiei, ai
Ministerului Administratiei si Internelor si ai Parchetului National
Anticoruptie, care au fost de acord cu amendamentele adoptate de Comisie."
- Extrasul din stenograma sedintei Senatului din ziua de 27 octombrie 2004,
in care a fost adoptat raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina,
imunitati si validari, din care rezulta ca la dezbateri a fost prezent si
reprezentantul Guvernului, care si-a exprimat acordul cu privire la raportul
prezentat de Comisie asupra cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004.
CURTEA,
examinand sesizarea de neconstitutionalitate, cererea Presedintelui Romaniei de
reexaminare din 14 iulie 2004, punctul de vedere al presedintelui Camerei
Deputatilor, piesele existente la dosar, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:
Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor
art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si celor ale art. 1, 10, 15 si 18 din
Legea nr. 47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor
legale criticate.
In sesizarea de neconstitutionalitate se precizeaza ca aceasta are ca
obiect art. 28 alin. (5) din Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 24/2004 privind cresterea transparentei in exercitarea demnitatilor
publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de
prevenire si combatere a coruptiei, asa cum a fost modificat ca urmare a
cererii de reexaminare din data de 14 iulie 2004.
Din examinarea continutului sesizarii si a legii supuse controlului,
rezulta ca, in realitate, obiectul controlului de constitutionalitate il
constituie dispozitiile cuprinse la articolul unic punctul 8 din Legea pentru
aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 privind cresterea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice,
precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a coruptiei,
partea referitoare la dispozitiile art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, cu modificarile
ulterioare, astfel cum a fost adoptata de Parlament, ca urmare a cererii de
reexaminare formulate de Presedintele Romaniei. Aceste dispozitii au urmatorul
cuprins:
"ARTICOL UNIC
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24 din 21 aprilie 2004
privind cresterea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si a
functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si
combatere a coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 365 din 27 aprilie 2004, cu urmatoarele modificari si completari: [...]
8. La titlul II, articolul IV punctul 15, articolul 28 va avea urmatorul
cuprins: [...]
(5) Personalul prevazut la alin. (1), judecatorii care compun completele de
judecata specializate in infractiunile de coruptie - potrivit art. 29 din Legea
nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare -, procurorii care
participa la judecarea acestor cauze, presedintele, vicepresedintele,
presedintii de sectii si judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, adjunctii sai si procurorii din Parchetul de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie beneficiaza de un spor de 40% la indemnizatia de incadrare
bruta lunara. Personalul din Parchetul National Anticoruptie prevazut la alin.
(2) si (3) beneficiaza de un spor de 30% pentru activitatea specializata de
combatere a infractiunilor de coruptie pe care o desfasoara."
Dispozitiile constitutionale considerate ca fiind incalcate prin textul de
lege criticat sunt art. 111 alin. (1) si art. 138 alin. (5), care au urmatorul
cuprins:
- Art. 111 alin. (1): "Guvernul si celelalte organe ale administratiei
publice, in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa
prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau
de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. In cazul in
care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de
stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii este
obligatorie.";
- Art. 138 alin. (5): "Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata
fara stabilirea sursei de finantare."
In critica de neconstitutionalitate referitoare la depasirea, de catre
Parlament, a limitelor cererii de reexaminare nu se precizeaza, in mod expres,
dispozitia constitutionala incalcata, insa din continutul motivarii rezulta ca
sunt vizate dispozitiile art. 77 alin. (2), potrivit carora, "Inainte de
promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea
legii."
Prin sesizare se sustine, in esenta, ca dispozitiile cuprinse la articolul
unic pct. 8 din Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
24/2004, partea referitoare la dispozitiile art. 28 alin. (5) din ordonanta au
fost adoptate cu incalcarea unor norme constitutionale privind procedura de
legiferare.
Prima critica de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei
consta in sustinerea ca dispozitiile legale care fac obiectul sesizarii incalca
prevederile art. 111 alin. (1) si ale art. 138 alin. (5) din Constitutie,
deoarece implica cheltuieli bugetare cu privire la care nu s-a solicitat
informarea Guvernului si nu s-au precizat sursele de finantare.
In legatura cu aceasta critica, Curtea retine ca, intr-adevar, potrivit
dispozitiilor art. 111 alin. (1) teza finala din Constitutie, in cazul in care
o initiativa legislativa implica modificari bugetare, solicitarea informarii
din partea Guvernului este obligatorie. Textul constitutional cuprinde, de
asemenea, si dispozitii prin care se stabilesc obligatii in sarcina Guvernului.
Astfel, teza intai a art. 111 alin. (1) prevede: "Guvernul si celelalte
organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al
activitatilor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de
Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul
presedintilor acestora. [...]". De asemenea, alineatul (2) al art. 111
stabileste ca "Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului.
Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie".
Din aceste dispozitii rezulta ca legiuitorul constituant a dorit sa
consacre garantia constitutionala a colaborarii dintre Parlament si Guvern in
procesul de legiferare, instituind obligatii reciproce in sarcina celor doua
autoritati publice.
Analizand atat raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati
si validari din cadrul Senatului, cat si stenograma sedintei Senatului din data
de 27 octombrie 2004, Curtea retine ca, la dezbaterile asupra cererii de
reexaminare formulate de Presedintele Romaniei, in cadrul Comisiei juridice, au
participat reprezentantii Ministerului Justitiei, ai Ministerului
Administratiei si Internelor, precum si ai Parchetului National Anticoruptie,
iar la dezbaterile din plenul Senatului a participat reprezentantul Guvernului,
care a fost de acord cu amendamentele adoptate.
Din interpretarea sistematica a dispozitiilor art. 111 din Constitutie,
Curtea retine ca participarea reprezentantului Guvernului la dezbateri si
acordul exprimat, fara echivoc, fata de amendamentele adoptate sunt de natura
sa angajeze Guvernul si sa acopere cerinta prevazuta de art. 111 alin. (1) teza
finala din Constitutie.
Cu privire la critica referitoare la stabilirea unor cheltuieli bugetare
fara precizarea sursei de finantare, Curtea constata ca in motivarea sesizarii
de neconstitutionalitate nu se precizeaza ca aplicarea noii legi ar implica
modificarea cheltuielilor bugetare, respectiv ca nivelul cheltuielilor necesare
pentru aplicarea acestei legi nu s-ar incadra in sumele alocate prin buget. Cat
timp fondurile pentru salarizare prevazute in buget nu au fost modificate,
acordarea unor sporuri de salarii nu se poate face decat in limitele aprobate
prin buget pentru salarii, potrivit clasificatiei bugetare. Alocatiile bugetare
prevazute in buget la nivelul diferitelor autoritati publice pot fi modificate
in sensul suplimentarii acestor alocatii, fie din fondul de rezerva bugetara la
dispozitia Guvernului, fie, dupa caz, prin rectificare bugetara. Aceasta este
consecinta faptului ca nu orice modificare a salarizarii implica, in mod
necesar, modificarea alocatiei bugetare pentru salarii, astfel incat, in afara
unei dovezi contrare, sursa de finantare o constituie alocatia bugetara.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate prin care se sustine
ca modificarile aduse de Parlament prin dispozitiile legale criticate au
depasit limitele cererii de reexaminare, Curtea constata ca dispozitiile art.
77 alin. (2) din Constitutie nu contin reglementari explicite pe baza carora sa
se poata stabili ca, in cauza, Parlamentul a incalcat legea fundamentala.
Din analiza sistematica a dispozitiilor constitutionale referitoare la
exercitarea unor competente ale autoritatilor publice, Curtea retine ca
limitele exercitarii lor sunt prevazute in mod expres in Legea fundamentala.
Examinand conceptia legiuitorului constituant cu privire la exercitarea de
catre Parlament a atributiilor sale de legiferare prevazute de dispozitiile
art. 61 alin. (1) din Constitutie, se constata ca, in cazul procedurii
legislative de reexaminare a legii, acolo unde acesta a dorit, a stabilit in mod
expres limitele reexaminarii. Astfel, Constitutia reglementeaza procedura
legislativa de reexaminare a legii prin dispozitiile cuprinse la art. 77 alin.
(2) si la cele ale art. 147 alin. (2). Aceste din urma dispozitii se refera la
reexaminarea unei legi sau a unor dispozitii legale a caror
neconstitutionalitate a fost constatata printr-o decizie a Curtii
Constitutionale, pronuntata cu ocazia controlului de constitutionalitate a
priori, al carei cuprins este urmatorul: "In cazurile de neconstitutionalitate
care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat
sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia
Curtii Constitutionale".
Acest text limiteaza reluarea procesului legislativ de reexaminare numai cu
privire la dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale de catre Curtea
Constitutionala. Rezulta, asadar, ca restrictiile referitoare la exercitarea
competentei de sorginte constitutionala trebuie sa fie expres prevazute de
Constitutie. Or, dispozitiile art. 77 alin. (2) din Constitutie nu stabilesc,
in mod expres, o limita de natura sa aduca vreo restrangere a competentei
Parlamentului cu privire la reluarea procesului legislativ, ca urmare a cererii
de reexaminare formulata de Presedintele Romaniei. O interpretare contrara a
dispozitiilor constitutionale anterior mentionate ar avea semnificatia
adaugarii la normele Constitutiei, ceea ce este inadmisibil, intrucat s-ar
realiza, pe aceasta cale, un act de revizuire a Legii fundamentale.
Fata de cele de mai sus, Curtea Constitutionala constata ca sesizarea de
neconstitutionalitate nu este fondata.
Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile
art. 74 alin. (1), art. 77 alin. (2), art. 111 alin. (1), art. 138 alin. (5),
art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si prevederile art. 11 alin. (1) lit.
A.a), art. 15 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea
Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Constata ca dispozitiile cuprinse la articolul unic punctul 8 din Legea
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 privind
cresterea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor
publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a
coruptiei, partea referitoare la dispozitiile art. 28 alin. (5) din ordonanta,
sunt constitutionale.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la 24 noiembrie 2004 si la ea au participat: Ioan
Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Constantin Doldur,
Acsinte Gaspar, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Ion Predescu si Serban Viorel
Stanoiu, judecatori.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim magistrat asistent,
Claudia Miu