DECIZIE   Nr. 513 din 18 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1143 din  2 decembrie 2004

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Ion Tiuca             - procuror
    Ingrid Alina Tudora   - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Teofil Haica, Adriana Florica Haica si Farkas Alexandru Johansson in Dosarul nr. 7.556/2000 al Judecatoriei Timisoara.
    La apelul nominal se prezinta autorii exceptiei, Teofil Haica, personal, Adriana Florica Haica, personal si asistata de avocatul Teofil Haica, precum si Farkas Alexandru Johansson, reprezentat de catre acelasi avocat.
    Lipsesc celelalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul autorilor exceptiei solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulata in fata instantei de judecata, depunand si concluzii scrise in acest sens. In esenta, intreaga argumentare se bazeaza pe sustinerea ca teza intai a art. 167 alin. 1 din Codul de procedura civila, potrivit careia "dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ...", este neconstitutionala, intrucat permite interpretari subiective si respingeri de probe stiintifice in mod arbitrar. Ca atare, pentru remedierea acestei situatii, considera ca textul legal dedus controlului ar trebui completat cu sintagma "... si in cazul solicitarii ca probe a expertizelor stiintifice raportate la obiectul judecatii".
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca nefondata, apreciind ca aspectele semnalate de autorii exceptiei nu reprezinta o problema de constitutionalitate, fiind vorba despre stricta interpretare si aplicare a legii de catre instantele judecatoresti. De asemenea, arata ca nu este evidentiata, in mod concret, nici o neconcordanta a textului de lege criticat fata de prevederile constitutionale invocate, ci, de fapt, se solicita completarea acestuia, ceea ce contravine dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 6 septembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 7.556/2000, Judecatoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Teofil Haica, Adriana Florica Haica si Farkas Alexandru Johansson intr-o cauza civila ce are ca obiect o actiune in constatare.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca dispozitiile criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16, 21, 41 si 42. In acest sens, apreciaza ca textul legal criticat "constituie o situatie de care depinde judecarea cauzei, ducand in mod inevitabil la respingerea actiunii reclamantilor, lasand-o, prin neadmiterea probei, eliptica de probatiunea stiintifica principala si certa". Astfel, arata ca nu este permis ca judecatorul sa respinga nemotivat, pe argumente stiintifice, proba de expertiza, invocand ca temei de respingere prima parte a art. 167 din Codul de procedura civila, intr-o interpretare abuziva si nefondata, bazata pe textul "dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ...". In acest context, autorii exceptiei apreciaza ca art. 167 din Codul de procedura civila, in redactarea actuala, este neconstitutional, intrucat permite interpretari subiective si respingeri de probe stiintifice in mod arbitrar si nefondat, incalcandu-se astfel garantiile constitutionale oferite de art. 16, 21, 41 si 42, care consacra egalitatea in drepturi, accesul liber la justitie, garantarea dreptului de proprietate privata, precum si dreptul la mostenire. In concluzie, considera ca textul art. 167 alin. 1 ar trebui completat cu impunerea conduitei procedurale de impartialitate, sub forma adaugarii finale a sintagmei: "... si in cazul solicitarii ca probe a expertizelor stiintifice raportate la obiectul judecatii", completare care, in opinia autorului exceptiei, ar urma sa creeze o garantie partilor litigante ca probele cerute de ei nu vor fi lasate la aprecierea subiectiva a judecatorului. Prin aceasta, apreciaza ca garantiile constitutionale vor avea o eficienta sporita, iar actul de justitie va fi consolidat.
    Judecatoria Timisoara apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata. In acest sens, apreciaza ca dispozitiile legale criticate, care dau posibilitatea judecatorului unei cauze sa aprecieze asupra pertinentei, concludentei sau utilitatii probelor propuse de parti in dovedirea pretentiilor acestora, nu contravin prevederilor constitutionale invocate in sustinerea exceptiei. De asemenea, arata ca administrarea probelor in procesul civil nu poate fi lasata exclusiv la latitudinea partilor, cu inlaturarea rolului de filtru al judecatorului.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, in opinia sa, nu se poate sustine ca art. 167 alin. 1 din Codul de procedura civila ar aduce atingere principiului egalitatii in fata legii, atata timp cat aceste dispozitii legale sunt aplicabile tuturor partilor dintr-un proces. De asemenea, apreciaza ca textul legal criticat nu restrange nici accesul liber la justitie, intrucat partile au posibilitatea "sa propuna, prin cererea de chemare in judecata, prin intampinare sau, dupa caz, la prima zi de infatisare, orice mijloc de proba pe care il considera necesar". In acest sens, arata ca administrarea dovezilor reprezinta, de fapt, o etapa a procedurii in fata instantei de judecata, astfel cum este reglementata de lege, in conformitate cu art. 126 din Constitutie. In ceea ce priveste invocarea prevederilor constitutionale ale art. 44, Guvernul considera ca acestea nu au incidenta in cauza.
    In final, subliniaza faptul ca majoritatea aspectelor invocate de autorii exceptiei nu se pot incadra intr-o critica de neconstitutionalitate, intrucat vizeaza aspecte ce tin de modul de aplicare a legii de catre instantele judecatoresti.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
    In acest sens, arata ca nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate a textului legal fata de art. 16 din Constitutie, intrucat nu se poate pune semnul egalitatii in drepturi intre cetateni si autoritatile publice. De altfel, apreciaza ca reglementarea dedusa controlului se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta de ipoteza normei legale, fara nici o discriminare pe considerente arbitrare. In ceea ce priveste critica privind infrangerea art. 21 si art. 41, devenit art. 44 in Constitutia republicata, Avocatul Poporului considera ca aceasta este neintemeiata, cu atat mai mult cu cat procedura de judecata, care cuprinde sistemul probator, este atributul exclusiv al legiuitorului.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit in cauza de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 167 alin. 1 din Codul de procedura civila, potrivit carora "Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin intarziere".
    Autorii exceptiei sustin ca aceste dispozitii legale contravin prevederilor constitutionale ale art. 16, art. 21, art. 44 si art. 46, care au urmatorul continut:
    - Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
    (4) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.";
    - Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
    (3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.";
    - Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
    (4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
    (5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
    (6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
    (7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
    (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
    (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.";
    - Art. 46: "Dreptul la mostenire este garantat."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorii acesteia critica, in principal, solutia legislativa instituita prin teza intai a art. 167 alin. 1 din Codul de procedura civila, potrivit careia "dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ...". In acest sens, considera ca textul legal dedus controlului ar trebui completat cu sintagma: "...  si in cazul solicitarii ca probe a expertizelor stiintifice raportate la obiectul judecatii", completare care ar urma sa creeze o garantie partilor litigante ca probele cerute de ele nu vor fi lasate la aprecierea subiectiva a judecatorului si, in acest fel, actul de justitie va fi consolidat.
    Ca atare, din aceasta perspectiva, Curtea constata ca nu poate fi primita solicitarea autorilor exceptiei privind completarea textului de lege criticat, intrucat, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Teofil Haica, Adriana Florica Haica si Farkas Alexandru Johansson in Dosarul nr. 7.556/2000 al Judecatoriei Timisoara.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 18 noiembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Ingrid Alina Tudora