DECIZIE Nr.
507 din 29 mai 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a
utiliza aparate de marcat electronice fiscale
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 418 din 22 iunie 2007
Ion Predescu -
preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor
- judecător
Petre Ninosu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion
Tiucă - procuror
Florentina Geangu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a
utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Daal Eco Prod" - S.R.L. din Cluj Napoca în Dosarul nr.
26.073/2006 (nr. unic 17.074/211/2006) al Judecătoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, făcand referire la jurisprudenţa în materie a
Curţii Constituţionale.
C U R T E A,
avand în vedere actele şi
lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 5 februarie 2007, pronunţată în Dosarul
nr. 26.073/2006 (nr. unic 17.074/211/2006), Judecătoria Cluj-Napoca a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind
obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice
fiscale, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „Daal Eco Prod" - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză civilă avand ca obiect soluţionarea plangerii formulate împotriva unui
proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, încheiat de
comisari ai Gărzii Financiare - Comisariatul Regional Cluj.
In motivarea excepţiei
de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine
că art. 14 alin. (2) din ordonanţă încalcă, în ordinea invocării lor, art. 135
alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, deoarece: sancţiunea complementară pe
care o dispune este mai gravă şi mai aspră decat cea principală; suspendarea pe termen de 3 luni a activităţii
unei firme „aduce după sine pierderi statului prin neplata impozitelor, dar şi
pagube sociale care pot fi de o deosebită gravitate prin pierderea locurilor de
muncă, a neplăţii taxelor şi impozitelor pe
salarii".
Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este
neîntemeiată, deoarece „măsura dispusă de textul legal este justificată de
imperativul protejării interesului general şi al ordinii de drept prin
adoptarea unor măsuri specifice de preîntampinare şi sancţionare a faptelor care generează sau ar putea
genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală".
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată, „întrucat prin reglementarea contravenţiilor,
sancţionarea acestora cu amendă şi aplicarea de măsuri sancţionatorii
complementare, în raport cu gravitatea faptei, nu se aduce, în niciun fel,
atingere exercitării drepturilor şi nici libertăţii economice, în condiţiile
legii, statul fiind obligat să asigure, conform art. 135 alin. (2) lit. b) din
Constituţie, «protejarea intereselor naţionale în activitatea economică,
financiară şi valutară»". Invocă în acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr. 91/2006.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile ce fac obiectul excepţiei nu numai că nu încalcă art. 135 alin.
(2) din Constituţie, „ci, dimpotrivă, reprezintă tocmai o măsură prin care
statul dă expresie tuturor acestor obligaţii constituţionale". In ceea ce
priveşte invocarea încălcării art. 53 alin. (1) şi (2) din Constituţie, consideră
că „măsura dispusă de textul de lege criticat este justificată de imperativul
protejării interesului social şi al ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri
specifice de preîntampinare şi
sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice
negative, cum ar fi evaziunea fiscală".
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate ridicată.
C U R T E A,
examinand încheierea de
sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de
marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie
2005, care au următorul cuprins: „Nerespectarea de către agenţii economici a
prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat
electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate
sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale
şi nereintroducerea datelor înscrise pe rola-jurnal privind tranzacţiile
efectuate de la ultima închidere zilnică pană în momentul ştergerii memoriei operative, atrage şi suspendarea
activităţii unităţii pe o perioadă de 3 luni."
Autorul excepţiei consideră că prin textul de lege
menţionat sunt încălcate, în ordinea invocării lor, prevederile constituţionale
ale art. 135 alin. (2) lit. a), potrivit cărora „(2) Statul trebuie să
asigure: a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea
cadrului fa vorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
[...]", şi ale art. 53 referitoare la „Restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".
Examinand excepţia de
neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:
Art. 14 alin. (2) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 28/1998, republicată, a mai făcut obiect al
controlului de constituţionalitate prin raportare la art. 53 din Constituţie,
în esenţă, cu o motivare asemănătoare celei din prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 91 din 7 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 166 din 21 februarie 2006, Curtea, respingand excepţia de neconstituţionalitate, a reţinut că „măsura dispusă
de textul de lege criticat este justificată de imperativul protejării
interesului social şi al ordinii de drept prin adoptarea unor măsuri specifice
de preîntampinare şi
sancţionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice
negative, cum ar fi evaziunea fiscală".
Cele statuate prin decizia menţionată îşi menţin
valabilitatea şi în această cauză, întrucat nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea
jurisprudenţei.
In legătură cu invocarea încălcării prevederilor art.
135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, Curtea constată că, într-adevăr,
potrivit acestui text, statul trebuie să asigure libertatea comerţului,
protecţia concurenţei loiale, precum şi crearea cadrului favorabil pentru
valorificarea tuturor factorilor de producţie, dar cu respectarea dispoziţiilor
legale în materie. Or, în acest domeniu, cadrul legislativ îl constituie însăşi
reglementarea criticată, astfel că şi această susţinere urmează a fi
înlăturată.
In ceea ce priveşte aprecierile autorului excepţiei,
referitoare la eventualeie consecinţe negative ale suspendării pe termen de 3
luni a activităţii unei firme, constand în pierderi aduse veniturilor statului, trebuie precizat că prin
reglementarea criticată se urmăreşte, aşa cum a statuat Curtea Constituţională
prin decizia menţionată, protejarea ordinii de drept şi a interesului social,
iar nu obţinerea unor venituri la bugetul de stat cu încălcarea acestor
imperative.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECI DE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat
electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Daal Eco
Prod" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 26.073/2006 (nr. unic
17.074/211/2006) al Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 29 mai 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu