DECIZIE   Nr. 501 din  4 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 988 din  8 noiembrie 2005

    Ioan Vida              - presedinte
    Nicolae Cochinescu     - judecator
    Aspazia Cojocaru       - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Acsinte Gaspar         - judecator
    Ion Predescu           - judecator
    Serban Viorel Stanoiu  - judecator
    Ion Tiuca              - procuror
    Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Felicia Martin in Dosarul nr. 1.669/2005 al Curtii de Apel Iasi - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale.
    La apelul nominal raspunde Felicia Martin, personal si asistata de avocatul Viorica Chirila, si consilier juridic Mihaela Agudaru, pentru Directia generala pentru protectia copilului Vaslui. Procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, avocatul autorului exceptiei solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. Arata ca dispozitia de lege criticata este neconstitutionala, incalcand art. 24 din Constitutie si principiul dublului grad de jurisdictie, art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si art. 2 pct. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, prin aceea ca sanctioneaza cu nulitate nedepunerea cererii de recurs la instanta a carei hotarare se ataca. Sanctiunea nulitatii prevazuta de art. 302 din Codul de procedura civila ii lipseste pe justitiabili de posibilitatea de a obtine examinarea hotararii atacate de o instanta superioara in grad celei care a pronuntat-o. De asemenea, arata ca, desi, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, "competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", aceasta reglementare nu este absoluta, ea fiind limitata de celelalte principii prevazute de Legea fundamentala si de instrumentele juridice internationale.
    Consilierul juridic Mihaela Agudaru solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, aratand ca dispozitia de lege criticata nu vine in contradictie cu prevederile din Constitutie si din celelalte acte internationale invocate de autor.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca sanctionarea cu nulitate a nedepunerii cererii de recurs la instanta a carei hotarare se ataca are o justificare rationala, fiind necesara mentinerea ordinii in desfasurarea procesului. De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, "competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, deci si reglementarea cailor ordinare sau extraordinare de atac, fiind de competenta exclusiva a legiuitorului.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 aprilie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.669/2005, Curtea de Apel Iasi - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302 din Codul de procedura civila.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca dispozitiile de lege criticate "incalca principiul dublului grad de jurisdictie, intrucat activitatea judecatoreasca nu poate fi considerata infailibila". In acest sens, arata ca instantele judecatoresti au fost organizate in mod ierarhic pentru a se exercita controlul judecatoresc, principiul dublului grad de jurisdictie fiind cel mai eficient.
    Curtea de Apel Iasi - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale arata ca, desi in sustinerea exceptiei sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) si art. 24, precum si dispozitiile art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in motivarea acesteia autorul exceptiei se refera la gradele de jurisdictie. Ca atare, instanta apreciaza ca obiectul exceptiei nu il constituie dispozitiile art. 302 din Codul de procedura civila, ci cele ale art. 79 alin. 1 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, raportat la art. 284 alin. (1) din Codul muncii si art. 3 pct. 2^1 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003. De altfel, atat textul de lege criticat de autorul exceptiei, cat si dispozitiile legale apreciate de instanta ca fiind incidente in cauza nu ingradesc in nici un fel dreptul la un proces echitabil, dreptul la aparare sau dreptul la un recurs efectiv, ci reprezinta o concretizare a prevederilor art. 125 alin. (3) din Constitutie.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, arata ca, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, "accesul liber la justitie nu presupune, in toate cazurile, accesul la toate structurile judecatoresti - judecatorii, tribunale, curti de apel, Curtea Suprema de Justitie - si la toate caile de atac prevazute de lege, deoarece competenta si caile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, in considerarea unor situatii diferite". Totodata, arata ca, desi art. 129 din Constitutie stabileste dreptul partilor interesate si al Ministerului Public de a exercita impotriva hotararilor judecatoresti caile de atac prevazute de lege, aceasta nu inseamna ca suntem in prezenta unei reglementari constitutionale a principiului dublului grad de jurisdictie. De altfel, nici prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si nici cele ale pactelor si tratatelor privitoare la drepturile omului la care Romania este parte nu instituie, in materie civila, principiul dublului grad de jurisdictie.
    Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 302 din Codul de procedura civila sunt constitutionale. In acest sens, arata ca dispozitiile criticate nu contravin prevederilor art. 21 din Constitutie, ci, dimpotriva, constituie o garantie a aplicarii principiului prevazut de art. 21 alin. (3) din Constitutie privind judecarea unei cauze in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, in scopul inlaturarii oricaror abuzuri din partea partilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificata a solutionarii unui proces. De asemenea, textul de lege criticat este in concordanta si cu prevederile constitutionale ale art. 24, intrucat, pe calea recursului, partea interesata poate formula toate apararile pe care le considera necesare.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitia art. 302 din Codul de procedura civila, potrivit careia: "Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii."
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestei dispozitii legale, autorul exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutie, care au urmatorul continut:
    - Art. 21 alin. (3): "Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.";
    - Art. 24: "(1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."
    De asemenea, in sustinerea exceptiei sunt invocate si dispozitiile art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora: "Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, astfel cum s-a stabilit in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale se refera la posibilitatea efectiva de a supune judecatii unei instante nationale cazul violarii unui drept consacrat de conventie (cauza Kudla impotriva Poloniei, 2000) si, in consecinta, nu impune un anumit numar de grade de jurisdictie sau un anumit numar de cai de atac. In acest sens, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003, ca accesul la justitie nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, deci si reglementarea cailor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura. Astfel, accesul liber la justitie nu inseamna accesul la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. In acelasi sens este si Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994.
    In ceea ce priveste critica potrivit careia dispozitia de lege criticata incalca principiul dublului grad de jurisdictie, Curtea constata ca acest principiu este prevazut in art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, doar in materie penala. Avand in vedere ca obiectul cauzei care se judeca de catre instanta, in cazul de fata, nu este de natura penala, Curtea constata ca aceasta critica nu poate fi retinuta.
    De asemenea, Curtea retine ca dispozitia procedurala, potrivit careia recursul se depune, sub sanctiunea nulitatii, la instanta a carei hotarare se ataca, se justifica atat prin ratiuni de operativitate, cat si de evitare a unor disfunctionalitati ce ar putea aparea in absenta unei asemenea prevederi.
    Potrivit legii cererea de recurs trebuie sa indeplineasca anumite conditii, printre care si aceea a depunerii sale la instanta a carei hotarare se ataca, iar nu la alta instanta aleasa aleatoriu de catre parte. Sanctiunea neindeplinirii acestei exigente nu vine in contradictie cu prevederile din Constitutie si din actele internationale invocate de autorul exceptiei, ci este justificata de necesitatea bunei administrari a justitiei, numai in acest fel putandu-se evita judecarea separata si pronuntarea unor solutii diferite in cazul in care s-au formulat mai multe cereri de recurs.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Felicia Martin in Dosarul nr. 1.669/2005 al Curtii de Apel Iasi - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 4 octombrie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat-asistent,
                              Daniela Ramona Maritiu