DECIZIE   Nr. 487 din 11 noiembrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 64 din 19 ianuarie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Mihai Paul Cotta      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, exceptie ridicata de Terezia Rosca, Dorel Rosca si Gheorghe Ciuca in Dosarul nr. 1.301/C/2004 al Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si contencios administrativ.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neintemeiata. Se apreciaza ca din continutul reglementarilor Legii nr. 64/1995 nu rezulta nici un element de incompatibilitate cu dispozitiile art. 44 alin. (2) din Constitutie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 23 aprilie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 1.301/C/2004, Curtea de Apel Oradea - Sectia comerciala si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, exceptie ridicata de Terezia Rosca, Dorel Rosca si Gheorghe Ciuca cu ocazia judecarii recursului formulat de autorii exceptiei impotriva unei sentinte civile avand ca obiect Legea nr. 64/1995.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, in esenta, ca dispozitiile criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (2) din Constitutie, deoarece, in baza textului legal, le este incalcat dreptul de proprietate, prin aceea ca "face o discriminare mare intre diferiti creditori".
    Curtea de Apel Oradea - Sectia comerciala si contencios administrativ, formulandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, considera ca aceasta este neintemeiata. Se arata ca prevederile criticate nu creeaza discriminari intre creditori, "deoarece garantiile reale sunt mijloace pe care legea le pune la dispozitia tuturor creditorilor pentru a-i feri de insolventa debitorilor". Totodata, instanta apreciaza ca dispozitiile criticate pentru neconstitutionalitate "nu contravin prevederilor art. 44 alin. (2) din Constitutie, cata vreme acestea din urma se coroboreaza cu prevederile alin. (1) din art. 44 din Constitutie, potrivit caruia continutul si limitele drepturilor de proprietate sunt stabilite prin lege".
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se arata, referitor la continutul Legii nr. 64/1995, ca "Procedura insolventei reprezinta o procedura concursuala de executare silita, caracterizata prin egalitatea de tratament intre creditorii chirografari, dar nu intre acestia si creditorii garanti, ale caror drepturi de creanta urmeaza a fi indestulate, in principal, din bunurile grevate in favoarea lor".
    Cu privire la art. 35^1 din lege, Guvernul apreciaza ca acesta "reprezinta, insa, o abordare echilibrata si echitabila in ceea ce priveste protejarea intereselor creditorilor garantati si, respectiv, ale debitorului".
    Pe de alta parte, se arata in continuare, "art. 106 din lege infirma in mod explicit afirmatiile recurentilor, statuand expres ca acele cheltuieli rezultate in urma valorificarii bunurilor grevate de garantii urmeaza a fi acoperite din sumele de bani astfel obtinute [art. 106 alin. (1) pct. 1]. Prin urmare nu creditorii chirografari, ci cei garantati suporta concursul acestor cheltuieli privilegiate. Totodata, eventualele sume de bani excedentare valorii obligatiei garantate urmeaza a fi predate averii debitorului pentru satisfacerea creditorilor chirografari [art. 106 alin. (2) teza a doua]".
    Avocatul Poporului considera ca prevederile criticate sunt constitutionale.
    In acest sens este invocata jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a statuat ca "procedura prevazuta de Legea nr. 64/1995 a fost instituita de legiuitor ca un mijloc de constrangere a debitorului care nu si-a indeplinit obligatiile de plata de bunavoie, iar dreptul de proprietate si prerogativele sale, in special dreptul de dispozitie, trebuie exercitate in conditiile legii, cu respectarea drepturilor creditorilor (Decizia nr. 73/2004)".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, introdus prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 82/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 194 din 26 martie 2003. Art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 a fost modificat prin Legea nr. 149/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004.
    Aceste dispozitii legale au urmatorul continut:
    - Art. 35^1: "(1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie, de orice fel, poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii mentionate la art. 35 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, in una dintre urmatoarele situatii:
    A. a) atunci cand valoarea obiectului garantiei este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si partilor de creante garantate cu acel obiect; si
    b) obiectul garantiei nu prezinta o importanta vitala pentru reusita unei reorganizari care, in cazul concret, ar avea sanse efective de realizare;
    B. atunci cand nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate in raport cu obiectul garantiei, datorita:
    - diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;
    - diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;
    - lipsei unei asigurari a obiectului garantiei impotriva riscului pieirii sau deteriorarii."
    Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca textele legale criticate contravin dispozitiilor art. 44 alin. (2) teza intai din Constitutie, deoarece, in baza textului legal criticat, creditorii chirografari sunt discriminati prin neacoperirea, in urma valorificarii bunurilor asupra carora poarta garantia, a datoriilor ocazionate de faliment, iar pe de alta parte, executarea silita a acestor bunuri este scoasa de sub controlul judecatorului-sindic si al altor creditori ai debitoarei falite.
    Textul constitutional invocat in sustinerea exceptiei este art. 44 alin. (2). In realitate, din motivarea exceptiei rezulta ca autorii acesteia fac referire numai la teza intai a textului.
    Avand in vedere si referirea la "discriminare" in memoriul depus la instanta, Curtea retine ca este invocat, in sustinerea exceptiei, si principiul egalitatii in drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie.
    Cele doua texte constitutionale au urmatorul cuprins:
    - Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
    - Art. 44 alin. (2) teza intai: "(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular."
    Examinand textul de lege supus controlului de constitutionalitate, comparativ cu dispozitiile constitutionale invocate, Curtea constata ca intre acestea nu exista elemente de incompatibilitate.
    Textul de lege criticat acorda, in mod firesc, creditorilor ipotecari sau titulari ai unei alte garantii reale imobiliare ori ai unui drept de retentie posibilitatea de a cere judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute de art. 35 din lege cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie in situatiile prevazute de lege.
    Posibilitatea conferita de lege creditorilor care se bucura de garantii reale ori de un drept de retentie este justificata; ea corespunde atat naturii garantiilor respective, care constau in afectarea unui bun al debitorului in vederea executarii obligatiei asumate, cat si, in cazul dreptului de retentie, legaturii obiective de conexitate intre bunul detinut de creditor si datoria debitorului.
    In consecinta, Curtea constata ca invocarea incalcarii egalitatii in drepturi a creditorilor chirografari cu cei care beneficiaza de garantii reale ori de un drept de retentie este lipsita de temei.
    Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa, in acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, ca instituirea unui tratament juridic deosebit pentru situatii diferite nu are semnificatia incalcarii principiului egalitatii si al nediscriminarii, cand aceasta se justifica in mod rational si obiectiv.
    De asemenea, Curtea constata ca sustinerea referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 44 alin. (2) teza intai din Constitutie, privind protectia egala a dreptului de proprietate, indiferent de titular, este neintemeiata, intrucat in cauza nu se pune problema unui transfer de proprietate sau de diminuare a proprietatii creditorilor chirografari, ci de posibilitatea acordata creditorului titular al unei garantii reale sau al unui drept de retentie de a cere, in ambele situatii, judecatorului-sindic ridicarea suspendarii actiunilor judiciare sau extrajudiciare cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, tocmai in virtutea legaturii obiective dintre creantele respective si bunurile asupra carora poarta garantia reala sau dreptul de retentie.

    Potrivit considerentelor expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35^1 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptie ridicata de Terezia Rosca, Dorel Rosca si Gheorghe Ciuca in Dosarul nr. 1.301/C/2004 al Curtii de Apel Oradea - Sectia comerciala si contencios administrativ.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 11 noiembrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta