DECIZIE Nr. 486 din 11 noiembrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale
persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 91 din 27 ianuarie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2003,
exceptie ridicata de Alexandru Radulescu in Dosarul nr. 634/2004 al
Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a penala.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, ca neintemeiata. Se apreciaza ca prevederile
criticate sunt conforme cu dispozitiile art. 28 si 49 din Constitutie, precum
si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a
stabilit posibilitatea statelor de a aduce anumite restrictii in ceea ce
priveste secretul corespondentei detinutilor. Totodata, considera ca nu este
incalcat nici accesul la justitie al condamnatilor, intrucat masurile luate de
catre administratia penitenciarelor cu privire la exercitarea drepturilor
persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate sunt supuse
controlului judecatoresc.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 27 februarie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 634/2004,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 56/2003, exceptie ridicata de Alexandru Radulescu
intr-o cauza avand ca obiect judecarea recursului formulat de autorul exceptiei
impotriva unei sentinte penale.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile criticate incalca prevederile art. 28 din Constitutie, deoarece,
in baza textului de lege criticat, corespondenta detinutilor "se deschide
ca si anterior textului ordonantei, cu exceptia corespondentei cu avocatul si
organizatiile pentru apararea drepturilor omului". Potrivit sustinerilor
autorului exceptiei, corespondenta detinutilor este retinuta si "orice
persoana, cu putin exercitiu, poate citi prin <<fotografiere>> un
text in timp foarte, foarte scurt".
In privinta convorbirilor telefonice, se arata in continuarea motivarii,
"incalcarea Constitutiei se face prin ordine si regulamente de ordine
interioara". De asemenea, autorul exceptiei sustine ca in baza ordonantei
de urgenta criticate "sistemul penitenciar poate viola si comunicarile
institutiilor statului, ale corpului diplomatic ori ale institutiilor si organizatiilor
internationale ce nu au in titulatura, explicit, ca sunt pentru apararea
drepturilor omului".
Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penala, formulandu-si opinia asupra
exceptiei de neconstitutionalitate, considera ca "dispozitiile art. 7 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2003 sunt conforme cu art. 28 din
Constitutia Romaniei, prin raportare la dispozitiile art. 49 din Constitutie
referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati. De
asemenea, aceste prevederi sunt conforme si cu art. 8 pct. 2 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca textul criticat este
constitutional, intrucat acesta "trebuie raportat la dispozitiile art. 53
din Legea fundamentala, care prevad posibilitatea restrangerii prin lege, in
cazuri bine determinate, a exercitiului unor drepturi sau libertati".
Astfel, arata in continuare Guvernul, "textul art. 7 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr 56/2003, care consacra regula secretului corespondentei
insotita de situatiile de exceptie in care opereaza o restrangere justificata a
acestui drept, constituie expresia aplicarii dispozitiilor art. 28, coroborate
cu cele ale art. 53 din Legea fundamentala".
Totodata, Guvernul considera ca "din motivarea exceptiei poate fi
retinut ca obiectia de neconstitutionalitate priveste mai mult o problema
decurgand din implicatiile practice ale normelor legale, din aplicarea legii in
cazuri concrete, si mai putin legata de conformitatea textelor de lege cu
prevederile Constitutiei".
Avocatul Poporului considera ca prevederile criticate sunt constitutionale.
In motivarea acestui punct de vedere se arata ca deschiderea si retinerea
corespondentei persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de
libertate constituie o restrangere a exercitiului dreptului consacrat de art.
28 din Constitutie, care este conforma cu art. 53 din Legea fundamentala.
Astfel, se arata in continuare, "restrangerea exercitarii secretului
corespondentei este reglementata prin lege si este impusa de necesitatea
desfasurarii instructiei penale, fiind necesara intr-o societate democratica.
De asemenea, masurile impuse prin art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 56/2003 sunt proportionale cu situatia care le-a determinat si nu aduc
atingere existentei dreptului consacrat la art. 28 din Constitutie".
In opinia Avocatului Poporului, sustinerile autorului exceptiei ca
"prin modul concret de deschidere a corespondentei detinutului se aduce
atingere secretului corespondentei nu reprezinta critici de
neconstitutionalitate, ci o problema de aplicare a legii". In acest sens
sunt mentionate deciziile Curtii Constitutionale nr. 51 din 6 februarie 2003 si
nr. 170 din 6 mai 2003, prin care Curtea a stabilit ca "nu se poate
pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra
intelesului sau contrar Constitutiei, interpretarea legii fiind atributul
suveran al instantei de judecata in opera de infaptuire a justitiei".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale
persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2003, aprobata
prin Legea nr. 403/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 708 din 10 octombrie 2003.
Aceste dispozitii au urmatorul continut:
"Dreptul la corespondenta
Art. 7
(1) Dreptul la corespondenta al persoanelor aflate in executarea pedepselor
privative de libertate este garantat.
(2) Forma si continutul corespondentei nu pot fi modificate decat de
persoana aflata in executarea pedepsei privative de libertate.
(3) Corespondenta are caracter confidential si nu poate fi deschisa sau
retinuta decat in limitele si conditiile prevazute de lege.
(4) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul
corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor
asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi
deschisa, fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate.
(5) Corespondenta poate fi deschisa si retinuta daca exista indicii
temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana aflata in
executarea pedepsei privative de libertate este instiintata in scris, de
indata, cu privire la luarea acestor masuri, iar corespondenta retinuta se claseaza
intr-un dosar special, care se pastreaza de administratia penitenciarului.
(6) Deschiderea si retinerea corespondentei, potrivit dispozitiilor alin.
(5), se pot face numai pe baza dispozitiei emise in scris si motivat, de catre
directorul penitenciarului.
(7) Dispozitiile alin. (4) si (5) nu se aplica in cazul corespondentei cu
aparatorul sau cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara
activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului."
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca textele legale
criticate contravin dispozitiilor art. 28 din Constitutie privind secretul
corespondentei.
Textul constitutional are urmatorul cuprins:
- Art. 28: "Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri
postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de
comunicare este inviolabil."
Analizand prevederile criticate, Curtea retine ca in cauza sunt relevante
si dispozitiile art. 53 din Constitutie privind restrangerea exercitiului unor
drepturi sau al unor libertati, text invocat in opinia instantei de judecata si
in punctele de vedere exprimate de Guvern si de Avocatul Poporului.
Acest text constitutional are urmatorul cuprins:
- Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate
fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea
securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale
unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate
democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a
determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere
existentei dreptului sau a libertatii."
Intrucat in cauza este invocat un drept fundamental, Curtea retine
incidenta dispozitiilor art. 20 din Constitutie, cu referire la art. 12 din
Declaratia Universala a Drepturilor Omului si la art. 8 din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de
Romania (ultimul text mentionat si in opinia instantei judecatoresti), texte
care au urmatorul cuprins:
- Art. 20 din Constitutie: "(1) Dispozitiile constitutionale privind
drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in
concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu
celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile
interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in
care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.";
- Art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: "Nimeni nu
va fi obiectul unor imixtiuni arbitrare in viata sa particulara, in familia sa,
in domiciliul sau ori in corespondenta, nici al unor atingeri ale onoarei sau
reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor
astfel de imixtiuni sau atingeri.";
- Art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale: "1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale
private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui
drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca
constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru
securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii,
apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a
moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
Art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2003, criticat ca fiind
neconstitutional, vizeaza o sfera aparte de persoane, si anume persoane aflate in
executarea pedepselor privative de libertate, reglementand conditiile care
garanteaza confidentialitatea corespondentei detinutilor. Alin. (4) - (7) ale
art. 7 din ordonanta de urgenta instituie, avand in vedere specificitatea
obiectului reglementarii, anumite limite si conditii privind secretul
corespondentei persoanelor aflate in executarea pedepselor. Examinand aspectele
ce constituie restrangeri ale exercitarii acestui drept de catre persoanele
aflate in executarea pedepselor privative de libertate, Curtea constata ca
prevederile de lege criticate nu incalca principiul constitutional al
secretului corespondentei si nici prevederile art. 53 din Constitutie. Astfel,
alin. (4) al art. 7 din ordonanta de urgenta prevede posibilitatea deschiderii
corespondentei, fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate, numai in
scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei,
a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte
a caror detinere este interzisa. Aceasta prevedere, fara a avea semnificatia
unei incalcari a secretului corespondentei, corespunde cerintelor
constitutionale prevazute la alin. (1) al art. 53, potrivit carora exercitarea
dreptului poate fi restransa daca se impune pentru apararea ordinii si a
sanatatii publice, cu respectarea alin. (2) al aceluiasi articol, intrucat
masura nu aduce atingere insusi dreptului (corespondenta poate fi deschisa fara
a fi citita, numai in prezenta condamnatului). De asemenea, si dispozitia
cuprinsa in alin. (5) al art. 7 din ordonanta de urgenta, potrivit careia
corespondenta poate fi deschisa si retinuta daca exista indicii temeinice cu
privire la savarsirea unei infractiuni, este conforma dispozitiilor art. 53
alin. (2) din Constitutie, scopul prevederilor legale fiind acela al
desfasurarii in bune conditii a instructiei penale si al apararii ordinii
publice.
Totodata, Curtea constata, in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a
Drepturilor Omului, ca dispozitiile criticate sunt conforme cu prevederile art.
8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale. Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit, de
principiu, ca "un anumit control al corespondentei detinutilor se
recomanda si nu se opune Conventiei", amintind ca "statele
contractante se bucura de o anumita marja de apreciere pentru a recurge la
restrictii, dar decizia finala asupra compatibilitatii acestora cu Conventia
apartine Curtii; amestecul trebuie sa corespunda unei <<nevoi sociale imperioase>>
si sa fie <<proportional cu scopul legitim urmarit>>; clauze din
Conventie, care se refera la exceptii de la un drept garantat, cer o
interpretare restrictiva". (Cazul Silver si altii contra Regatului Unit,
1983).
In consecinta, Curtea retine ca sunt respectate dispozitiile art. 20 din
Constitutie intrucat principiul constitutional al secretului corespondentei a
fost aplicat in concordanta cu art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor
Omului si cu art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale.
Cu privire la corespondenta cu avocatii a persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a
statuat ca "nu vede nici un motiv de a face deosebiri intre diferitele
categorii de corespondenta cu avocatii: indiferent care ar fi scopul final, ele
se poarta pe subiecte de natura confidentiala si privata si se bucura, in
principiu, de un statut privilegiat in virtutea art. 8. Din aceasta rezulta ca
autoritatile penitenciare pot deschide scrisoarea unui avocat catre un detinut,
daca au motive plauzibile sa creada ca acolo exista un element ilicit
nerelevabil prin mijloace normale de detectie. Totusi, ele nu trebuie decat sa
le deschida, fara a le citi. Este cazul sa dea garantii corespunzatoare pentru
a impiedica citirea, spre exemplu, prin deschiderea plicului in prezenta
detinutului. Cat priveste citirea corespondentei unui detinut destinata unui
avocat sau provenind de la acesta, ea nu ar trebui autorizata decat in cazuri
exceptionale, daca autoritatile pot crede intr-un abuz de privilegiu, si anume
ca prin continutul scrisorii se ameninta securitatea institutiei sau a altora
sau imbraca un caracter de delict intr-o alta maniera". De asemenea,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca "Dreptul la respect
pentru corespondenta capata o importanta speciala, intr-un cadru carceral, unde
un consilier juridic poate avea dificultati mai mari in a face vizite
clientului sau din cauza - cum este in acest caz - a distantei fata de
institutie. In sfarsit, nu s-ar putea atinge obiectivul urmarit,
confidentialitatea relatiilor cu avocatul, daca acest mod de comunicare ar face
obiectul unui control automat". (Cazul Campbell contra Regatului Unit,
1992).
Curtea retine, de asemenea, ca potrivit dispozitiilor art. 3 din Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 56/2003, masurile luate de administratia
penitenciarelor cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate sunt supuse controlului
judecatoresc, exercitat de judecatoria in a carei circumscriptie se afla
penitenciarul.
Sustinerile autorului exceptiei ca prevederile criticate nu sunt respectate
de catre administratia penitenciarelor nu pot fi analizate de catre instanta de
contencios constitutional, ci numai de catre instanta de judecata competenta,
reprezentand o problema privind interpretarea si aplicarea legii.
Potrivit considerentelor expuse, in temeiul art. 146 lit. d.) si al art.
147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1)
lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale
persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, exceptie
ridicata de Alexandru Radulescu in Dosarul nr. 634/2004 al Tribunalului
Bucuresti - Sectia a II-a penala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11 noiembrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta