Decizia Nr.482 din 12.04.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 70 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Consiliul Local al Comunei Maia, judeţul Ialomiţa, în Dosarul nr. 1.959/98/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 17 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.959/98/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 70 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Consiliul Local al Comunei Maia, judeţul Ialomiţa, într-o cauză în contencios administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 sunt contrare prevederilor art. 123 alin. (5) din Constituţie, „în măsura în care se interpretează că tutela administrativă a prefectului s-ar putea exercita şi asupra altor acte decât actele administrative emise de autorităţile administraţiei publice locale, cum ar fi de exemplu actele emise în cadrul unor raporturi juridice civile, contractuale ori de muncă“.În ceea ce priveşte art. 70 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, se susţine de către autorul excepţiei că „această prevedere este neconstituţională, încălcând principiul instituit prin art. 124 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia «Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi»“.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale invocate este neîntemeiată. În acest sens, arată că susţinerile autorului nu pun în discuţie neconstituţionalitatea textului invocat, ci o problemă de interpretare a sferei controlului de tutelă a prefectului, respectiv de supunere acestui control a hotărârilor consiliului local de eliberare din funcţie a viceprimarului.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 70 din Legea nr. 393/2004 sunt constituţionale. În acest sens arată că, în ceea ce priveşte art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „textul legal criticat nu face altceva decât să reia principiul consacrat de art. 123 alin. (5) din Constituţie, fiind edictat în virtutea acestui text constituţional, astfel că nu se poate susţine neconstituţionalitatea acestuia“. Faptul că prefectul poate ataca direct în contencios un act administrativ pe care îl consideră nelegal „nu pune la îndoială sub nicio formă principiul potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi“. Cât priveşte art. 70 din Legea nr. 393/2004, acesta prevede caracterul facultativ al parcurgerii procedurii plângerii prealabile de către viceprimar, de preşedintele sau de vicepreşedintele consiliului judeţean împotriva căruia s-a dispus una dintre sancţiunile prevăzute de art. 69 alin. (1) lit. c) şi d), ceea ce nu contravine art. 123 alin. (5) din Constituţie. De asemenea, faptul că parcurgerea procedurii prealabile nu este obligatorie, în cazul în care persoana care îndeplineşte funcţia de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean contestă în faţa instanţei de contencios administrativ sancţiunea aplicată, nu poate fi considerat contrar principiului unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, şi ale art. 70 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.Textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: „(1) Prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale; acţiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Acţiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru.“;– Art. 70 din Legea nr. 393/2004: „Împotriva sancţiunii prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. c) şi d) persoana în cauză se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie.“Dispoziţiile art. 69 alin. (1) lit. c) şi d) la care textul face trimitere au următorul cuprins: – Art. 69 alin. (1) lit. c) şi d):
(1) Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni:[...] c)diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni; d)eliberarea din funcţie Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele: În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea observă că, potrivit acestora, prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale, iar, în conformitate cu art. 123 alin. (5) din Constituţie, „Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept“. Prin urmare, Curtea constată că prevederile criticate ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă o reiterare a dispoziţiilor constituţionale şi, în consecinţă, este vădit nefondată critica de neconstituţionalitate a acestora. Susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care se interpretează că tutela administrativă a prefectului s-ar putea exercita şi asupra altor acte decât actele administrative emise de autorităţile administraţiei publice locale, cum ar fi de exemplu actele emise în cadrul unor raporturi juridice civile, contractuale ori de muncă, nu poate fi primită, deoarece reprezintă o chestiune de interpretare şi de aplicare a legii, care intră în competenţa de soluţionare a instanţei judecătoreşti, iar nu a instanţei de contencios constituţional. Referitor la dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 393/2004, Curtea reţine că acestea reglementează calea de atac împotriva sancţiunilor pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, dând expresie prevederilor constituţionale ale art. 21 din Constituţie referitoare la accesul liber la justiţie şi la soluţionarea cauzei de către o instanţă independentă şi imparţială. Caracterul facultativ al parcurgerii procedurii plângerii prealabile de către viceprimar, de preşedintele sau de vicepreşedintele consiliului judeţean împotriva căruia s-a dispus una dintre sancţiunile prevăzute de art. 69 alin. (1) lit. c) şi d), şi anume diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni sau eliberarea din funcţie, nu poate avea consecinţe asupra constituţionalităţii textului de lege criticat, deoarece, astfel cum prevede art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, procedura de judecată este stabilită prin lege. Or, principiul unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii pentru toţi a justiţiei, consacrat constituţional prin art. 124 alin. (2), nu se opune instituirii unor reguli speciale de procedură, pe care legiuitorul le poate adopta în considerarea unor situaţii speciale. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 70 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Consiliul Local al Comunei Maia, judeţul Ialomiţa, în Dosarul nr. 1.959/98/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 aprilie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean