DECIZIE Nr. 48
din 13 ianuarie 2009
privind exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 138 din 5 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Tudorel Toader -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia Miu -
prim-magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, excepţie ridicată
de Constantin Moraru, Floarea Moraru, Dan Tudorache şi Doina Tudorache într-o
cauză civilă având ca obiect o acţiune în revendicare.
La apelul nominal răspunde partea Gheorghe Verona,
asistată de domnul avocat Gheorghe Rădescu, lipsind celelalte părţi, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, avocatul părţii
prezente solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul,
pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca
inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 18 februarie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 4.626/2/2007, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia
civilă şi de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (3) din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, excepţie
ridicată de Constantin Moraru, Floarea Moraru, Dan Tudorache şi Doina Tudorache
într-o cauză civilă având ca obiect o acţiune în revendicare.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 6 alin. (3) din Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia
contravin dispoziţiilor art. 142 alin. (1) şi ale art. 146 din Constituţie,
întrucât conferă instanţelor judecătoreşti competenţa de a exercita un control
de constituţionalitate asupra actelor normative cu putere de lege.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă
şi de proprietate intelectuală apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, susţinerile părţii
prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la
prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, având următorul cuprins: „Instanţele
de judecată sunt competente să stabilească valabilitatea titlului."
Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt
cuprinse la art. 144 referitor la structura Curţii Constituţionale şi la art.
146 referitor la atribuţiile Curţii Constituţionale.
Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate,
Curtea reţine că, în practica sajurisdicţională, s-a mai pronunţat asupra
constituţionalităţii dispoziţiilor art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Astfel, prin
Decizia nr. 356 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 303 din 17
aprilie 2008, Curtea a statuat, în raport cu o critică identică, faptul că
prevederile criticate pentru neconstituţionalitate „nu instituie un control de
constituţionalitate cu privire la acte normative adoptate anterior Constituţiei
din 1991, ci doar prevăd criterii de care instanţele judecătoreşti trebuie să
ţină seama, conform principiului tempus regit actum,
pentru stabilitatea valabilităţii
titlurilor". De asemenea, prin Decizia nr. 264 din 19 decembrie 2000,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 19 aprilie 2001, s-a reţinut că „opţiunea legiuitorului
de a nu recunoaşte valabilitatea preluării în proprietatea publică sau privată
a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale a bunurilor care au
intrat în proprietatea statului fără un titlu valabil nu are nicio legătură cu
dispoziţiile care prevăd atribuţiile Curţii Constituţionale în regimul
constituţional instituit prin adoptarea Constituţiei din 1991".
Soluţia pronunţată prin aceste decizii îşi menţine
valabilitatea şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de
natură să determine schimbarea jurisprudenţei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia, excepţie ridicată de Constantin Moraru,
Floarea Moraru, Dan Tudorache şi Doina Tudorache în Dosarul nr. 4.626/2/2007 al
Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate
intelectuală.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 ianuarie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu