Decizia Nr.475 din 12.04.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 184 alin. 2, 4 şi 5 din Codul penal, excepţie ridicată de Mihai Parparita (Pîrpîriţă) în Dosarul nr. 4.667/55/2010 al Judecătoriei Arad - Secţia penală.La apelul nominal se prezintă personal partea Sebastian Surlea şi se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, care solicită să fie despăgubită pentru leziunile suferite şi arată că s-a prezentat în faţa Curţii întrucât a fost citată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, deoarece autorul critică o omisiune de reglementare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 3 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.667/55/2010, Judecătoria Arad - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 184 alin. 2, 4 şi 5 din Codul penal, excepţie ridicată de Mihai Parparita (Pîrpîriţă) în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei acţiuni penale îndreptate împotriva inculpatului cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 184 din Codul penal.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 22 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, deoarece, spre deosebire de infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. 1 şi 3 din Codul penal pentru infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. 2 şi 4 din Codul penal nu se înlătură principiul oficialităţii şi nu se permite ca împăcarea părţilor să înlăture răspunderea penală.Judecătoria Arad - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 184 alin. 2, 4 şi 5 din Codul penal - Vătămarea corporală din culpă, care au următorul conţinut:– Art. 184 alin. 2, 4 şi 5: „Dacă fapta a avut vreuna din urmările prevăzute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. [...]Fapta prevăzută în alin. 2 dacă este urmarea nerespectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere arătate în alineatul precedent se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. [...] Pentru faptele prevăzute în alin. 1 şi 3, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea parţilor înlătură răspunderea penală.“ Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 22 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că din analiza criticilor formulate de autorul excepţiei rezultă că acesta este nemulţumit nu de conţinutul textelor contestate, ci de împrejurarea că nu instituie principiul disponibilităţii şi pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă ce a avut drept consecinţă una dintre urmările prevăzute în art. 182 alin. 1 şi 2 din Codul penal, respectiv o vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile ori dacă fapta a produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei. De aceea, din această perspectivă excepţia este inadmisibilă, pentru că în realitate autorul solicită Curţii Constituţionale modificarea şi completarea textului criticat. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. De asemenea, Curtea mai constată că după pronunţarea încheierii de sesizare dispoziţiile art. 184 din Codul penal au fost modificate şi completate, sens în care, prin art. XX pct. 3 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, după alineatul 5 s-a introdus un nou alineat, alineatul 6, cu următorul cuprins: „Pentru faptele prevăzute la alin. 2 şi 4, împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.“ Prin urmare, critica autorului excepţiei, aşa cum a fost formulată, a rămas fără obiect. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 184 alin. 2, 4 şi 5 din Codul penal, excepţie ridicată de Mihai Parparita (Pîrpîriţă) în Dosarul nr. 4.667/55/2010 al Judecătoriei Arad - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 aprilie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru