DECIZIE Nr. 47 din 15 septembrie 1993
cu privire la constitutionalitatea art. 10 alin. (3) din Legea privind alocatia
de stat pentru copii
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 233 din 28 septembrie 1993
Cu adresa nr. 5/2637/1993 Guvernul Romaniei a sesizat Curtea
Constitutionala invocand neconstitutionalitatea prevederilor art. 10 alin. (3)
din Legea privind alocatia de stat pentru copii.
Curtea Constitutionala, in temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,
constata ca este competenta sa solutioneze sesizarea, care a fost formulata si
inaintata cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constitutie si ale
art. 17 alin. (1) din legea sa organica.
Guvernul considera ca prevederile art. 10 alin. (3) din Legea privind
alocatia de stat pentru copii sunt neconstitutionale intrucat nivelul alocatiei
de stat pentru copii de 3.500 lei lunar implica o cheltuiala suplimentara fata
de nivelul de 2.840 lei prevazut in proiectul guvernamental, iar la acest
articol nu s-a indicat precis o sursa reala care sa poata asigura in fapt
acoperirea acestor cheltuieli.
In drept, sesizarea se intemeiaza pe dispozitiile art. 137 alin. (5) din
Constitutie, conform carora nici o cheltuiala nu poate fi aprobata fara
stabilirea sursei de finantare.
Potrivit art. 5 si art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea
Constitutionala a solicitat celor doua Camere ale Parlamentului punctul lor de
vedere asupra sesizarii primite, precum si Guvernului, Ministerului Justitiei,
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Ministerului Finantelor unele date
si informatii suplimentare fata de cele din sesizare, necesare solutionarii
obiectiei de neconstitutionalitate.
La termenul din 5 august 1993, stabilit pentru solutionarea sesizarii,
Guvernul Romaniei, prin adresa nr. 158/622 din 4 august 1993, a solicitat
amanarea cauzei deoarece Ministerul Justitiei, care urma sa elaboreze un studiu
aprofundat pentru o mai buna fundamentare a obiectiei de neconstitutionalitate,
nu il definitivase. In consecinta, prin Incheierea din data de 5 august 1993
s-a stabilit un nou termen la data de 15 septembrie 1993.
Cu adresa nr. 1/1199 din 7 septembrie 1993, Senatul a comunicat punctul sau
de vedere in sensul ca textul in discutie trebuie completat si, ca atare,
"apare ca necorespunzator prevederilor constitutionale", daca in baza
prevederilor bugetului de stat Guvernul nu are posibilitatea executarii
dispozitiilor art. 10 alin. (3) din lege, deoarece nivelul alocatiei stabilit
de noua lege a fost majorat fata de cel propus in proiectul guvernamental.
Camera Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere.
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale a comunicat la data de 9 august
1993 relatiile solicitate, precizand influenta sociala si financiara a
principalelor prevederi noi ale legii adoptate - cresterea numarului de
beneficiari cu 1.702.000 copii, a cheltuielilor anuale suplimentare cu 29
miliarde lei etc. - si ca, practic, in luna septembrie, prin efectul
indexarilor, alocatia de stat pentru copii este in medie de 3.460 lei.
Ministerul Justitiei, caruia i se solicitase sa analizeze consecintele
caracterului inseparabil al textului vizat fata de restul reglementarii, a
reiterat, in esenta, argumentele din sesizare, iar Ministerul Finantelor a
comunicat ca datele si informatiile solicitate au fost inaintate Guvernului
spre a fi avute in vedere la precizarile suplimentare pe care acesta le va
transmite.
De asemenea, se considera ca nu are nici o relevanta faptul ca in cursul
dezbaterilor parlamentare reprezentantii Guvernului nu au invocat problema
neconstitutionalitatii art. 10 alin. (3) si ca dupa adoptarea legii, dar
inainte de promulgare, s-ar fi constituit resursele pentru acoperirea
cheltuielilor suplimentare necesare.
Cu adresa nr. 5/2657 din 8 septembrie 1993, Guvernul a reiterat, in esenta,
argumentarea din sesizare, in sensul ca art. 137 alin. (5) din Constitutie
presupune stabilirea concreta, pentru orice cheltuiala suplimentara, a unor
resurse suplimentare.
CURTEA CONSTITUTIONALA,
vazand sesizarea formulata de Guvern, punctul de vedere al Senatului si
informatiile suplimentare primite de la Guvern, Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale si Ministerul Justitiei, retine urmatoarele:
Prin art. 10 alin. (3) din Legea privind alocatia de stat pentru copii se
stabileste ca alocatia se suporta de la bugetul de stat, iar pentru copiii
handicapati, din fondul de risc si de accident, constituit potrivit Legii nr.
53/1992. Aceasta dispozitie este inseparabila de restul reglementarilor legii,
astfel incat, daca ar fi eliminata ca neconstitutionala, insasi promulgarea
legii ar fi impiedicata.
Critica formulata in sesizare se intemeiaza pe interpretarea prevederilor
art. 137 alin. (5) din Constitutie in sensul ca ele ar presupune chiar
stabilirea resurselor pentru acoperirea unei cheltuieli bugetare. In realitate,
art. 137 alin. (5) are in vedere faptul ca nici o cheltuiala bugetara nu poate
fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare, cerinta pe care legiuitorul a
respectat-o de vreme ce in art. 10 alin. (3) din Legea privind alocatia de stat
pentru copii se prevede ca sursa de finantare este bugetul de stat, respectiv
un fond extrabugetar pentru risc si accident, instituit prin Legea nr. 53/1992.
Sunt doua aspecte diferite: stabilirea sursei de finantare si insuficienta
resurselor financiare din sursa astfel stabilita. Primul aspect este legat de
imperativele art. 137 alin. (5) din Constitutie, iar al doilea nu are caracter
constitutional, fiind o problema exclusiv de oportunitate politica, ce
priveste, in esenta, relatiile dintre Parlament si Guvern. Daca Guvernul nu are
resurse financiare suficiente poate sa propuna modificarile necesare pentru
asigurarea lor, in virtutea dreptului sau de initiativa legislativa.
Este de observat, totodata, ca in cursul dezbaterii parlamentare,
reprezentantul Guvernului s-a opus la majorarea cuantumului alocatiei, deci la
amendarea art. 3 alin. (1) din proiectul guvernamental, dar nu si la adoptarea
art. 10 alin. (3), neexercitandu-si dreptul de a propune un amendament in
functie de nivelul alocatiei ce fusese adoptat, intemeiat pe argumentele
invocate in sesizare.
Nu se poate retine nici argumentul invocat in precizarile prezentate de
Guvern, ulterior sesizarii, in sensul ca ar fi fost incalcate prevederile art.
110 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora, cand o initiativa legislativa
implica modificarea prevederilor bugetului de stat, este obligatorie
solicitarea informarii Parlamentului asupra acestor modificari. Cat timp legea
a fost adoptata pe baza unei initiative guvernamentale, informarea
Parlamentului s-a realizat prin insasi desfasurarea procedurii de dezbateri,
Avand in vedere considerentele expuse,
vazand si dispozitiile art. 110 alin. (1), ale art. 137 alin. (5) si ale
art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 20 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA,
In numele legii
DECIDE:
1. Dispozitiile art. 10 alin. (3) din Legea privind alocatia de stat pentru
copii sunt constitutionale.
2. Prezenta decizie se comunica, potrivit legii, Presedintelui Romaniei si
se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 15 septembrie 1993 si la ea au participat
Vasile Gionea, presedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos
Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu
si Victor-Dan Zlatescu, judecatori.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. dr. VASILE GIONEA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu