DECIZIE   Nr. 454 din  2 decembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 926 din 23 decembrie 2003

    Nicolae Popa             - presedinte
    Costica Bulai            - judecator
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Lucian Stangu            - judecator
    Ioan Vida                - judecator
    Florentina Balta         - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Sion Prest" - S.R.L. din Codlea in Dosarul nr. 610/2003 al Tribunalului Brasov - Sectia civila.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale in aceasta materie, de exemplu deciziile nr. 126/2002 si nr. 225/2003.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 30 mai 2003, pronuntata in Dosarul nr. 610/2003, Tribunalul Brasov - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Sion Prest" - S.R.L. din Codlea.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila restrang abuziv mijloacele procedurale de aparare ale justitiabililor, prin limitarea invocarii de catre persoanele vatamate in drepturile lor a apararilor de fond in cadrul contestatiei la executare. Se apreciaza ca instituirea unor cai de atac speciale impotriva titlurilor executorii care nu emana de la justitie si interzicerea formularii apararilor de fond in contestatia la executare ordinara reprezinta o ingradire a dispozitiilor art. 21 din Constitutie. Aceasta restrangere contravine prevederilor constitutionale, deoarece nu sunt intrunite conditiile prevazute in alin. (1) al art. 49, si nu este proportionala cu situatia care a determinat-o, aducand atingere insesi existentei liberului acces la justitie.
    Tribunalul Brasov - Sectia civila apreciaza ca actele juridice care nu emana de la o instanta judecatoreasca si au valoare de titluri executorii, fiind emise in baza unor legi speciale si avand forta juridica asemenea unei hotarari judecatoresti, sunt supuse unor cai de atac speciale prevazute prin lege. Se considera ca, intrucat partea interesata are la indemana aparari de fond in exercitarea caii de atac speciale, nu poate fi vorba de o restrangere a dreptului la aparare sau a mijloacelor de aparare si nici o interzicere a apararilor de fond; aceste aparari se pot formula pe o alta cale, adica fie printr-o actiune in anulare, fie printr-o plangere, si nu in cadrul contestatiei la executare, unde de fapt se contesta formele de executare silita si nu titlul in sine.
    Instanta considera ca, daca s-ar admite exceptia de neconstitutionalitate, s-ar crea posibilitatea debitorului de rea-credinta de a utiliza in cadrul contestatiei la executare mijloace procedurale similare cu cele utilizate in cadrul judecatii in fond si in acest mod s-ar crea o situatie nefavorabila celeilalte parti, respectiv creditorului.
    In concluzie, instanta apreciaza ca exceptia invocata este neintemeiata.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Guvernul arata ca legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecata conform atributiilor prevazute la art. 125 alin. (3) din Constitutie, cu conditia ca nici o norma de procedura sa nu contravina vreunei dispozitii constitutionale.
    Se apreciaza ca textul art. 399 in ansamblul sau, care consacra dreptul oricarei persoane interesate de a contesta in fata instantei executarea insasi sau orice act de executare, reprezinta o garantie a aplicarii principiilor fundamentale ale procesului civil, a respectarii drepturilor si obligatiilor procesuale ale partilor.
    Se considera ca, in cazul titlurilor executorii care nu provin de la organe de jurisdictie, posibilitatea debitorului de a invoca, pe calea contestatiei la executare, toate apararile de fond referitoare la existenta, intinderea si valabilitatea creantei nu se justifica in conditiile in care legea deschide celui interesat o cale speciala, cum este, de exemplu, contestatia impotriva unei decizii de imputare sau caile de atac impotriva titlurilor din materia creantelor bugetare.
    Prin urmare, se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila este neintemeiata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare. Textul legal criticat are urmatorul continut:
    - Art. 399 alin. 3: "In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac."
    Autoarea exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 21 si 49 din Constitutia Romaniei, care, ulterior sesizarii, a fost modificata si completata prin Legea de revizuire nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, in temeiul art. 152 din Constitutie, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare. Textele constitutionale invocate au redactarea si continutul urmator:
    - Art. 21 alin. (1) si (2): "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
    - Art. 53: "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, in esenta, contestatia la executare este destinata sa inlature neregularitatile comise cu prilejul urmaririi silite sau sa expliciteze titlul executoriu ce urmeaza a fi valorificat. In cadrul solutionarii contestatiei, instanta nu poate examina imprejurari care vizeaza fondul cauzei si care sunt de natura sa repuna in discutie hotarari care emana de la organe cu activitate jurisdictionala, in fata carora au avut loc dezbateri contradictorii, partile avand posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apararile de fond necesare. O solutie contrara, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autoritatii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.
    Pe de alta parte, in cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, legea procesuala civila prevede ca debitorul are dreptul sa invoce, pe calea contestatiei, toate apararile de fond referitoare la existenta, intinderea si valabilitatea creantei constatate prin respectivul titlu executoriu. Totusi, posibilitatea utilizarii apararilor de fond este conditionata de inexistenta unor mijloace procedurale speciale pentru realizarea dreptului, in cadrul carora acestea sa poata fi invocate. Daca insa legea pune la dispozitia debitorului o cale de atac speciala, asa cum este actiunea in anulare in materia titlurilor executorii care nu provin de la organe de jurisdictie, acesta nu mai poate sa utilizeze aparari de fond in cadrul contestatiei la executare. O asemenea prevedere nu constituie o ingradire a liberului acces la justitie, de vreme ce partea interesata poate folosi apararile respective, potrivit optiunii sale, in una sau in alta dintre caile de atac pe care le are la dispozitie. Adoptarea acestei masuri nu face, in realitate, decat sa dea expresie preocuparii legiuitorului de a preveni abuzul de drept constand in invocarea acelorasi aparari in doua cai de atac diferite, in scopul tergiversarii cauzelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti.
    Intrucat accesul liber la justitie ca, de altfel, orice drept fundamental, consacrat ca atare de Constitutie, are caracter legitim numai in masura in care este exercitat cu buna-credinta, in limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor in egala masura ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, Curtea considera ca stabilirea de catre legiuitor a acestor limite nu aduce nici o ingradire dreptului in sine, ci, dimpotriva, creeaza premisele valorificarii sale in concordanta cu exigentele generale proprii unui stat de drept.
    De altfel, potrivit art. 125 alin. (2) din Constitutie, stabilirea competentei instantelor si a procedurii de judecata constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind tinut, desigur, ca, in procesul de legiferare, sa se circumscrie cadrului constitutional. Or, Curtea constata ca reglementarea dedusa controlului satisface exigenta impusa de norma constitutionala, fiind in deplina concordanta cu prevederile art. 21 si 53 din Legea fundamentala.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Sion Prest" - S.R.L. din Codlea in Dosarul nr. 610/2003 al Tribunalului Brasov - Sectia civila.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 2 decembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu