DECIZIE Nr. 451 din 15 septembrie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin.
(1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere
de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite
in prizonieri
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 880 din 30 septembrie 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Ion Tiuca - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate
in strainatate ori constituite in prizonieri, exceptie ridicata de Dombi Andrei
in Dosarul nr. 9.890/2004 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comerciala si de
contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca fiind inadmisibila, intrucat autorul exceptiei critica modul in care
instanta de judecata a interpretat si aplicat dispozitiile legale criticate.
Arata ca autorul exceptiei solicita modificarea si completarea legii, atributie
ce nu intra in competenta Curtii Constitutionale.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 19 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 9.890/2005,
Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala si de contencios administrativ a
sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere
de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite
in prizonieri, exceptie ridicata de Dombi Andrei in cadrul unui litigiu de
contencios administrativ, in faza recursului.
In motivarea exceptiei, autorul acesteia sustine ca instanta de fond in mod
gresit nu i-a admis cererea de a beneficia de prevederile Decretului-lege nr.
118/1990, iar art. 1 lit. b) din acest act normativ in mod nejustificat nu se
aplica si situatiei sale, desi din motive politice a fost incorporat in armata
la munca fortata. Considera ca textul de lege criticat este neconstitutional,
contrar prevederilor art. 52 alin. (2) din Constitutie, precum si art. 4 &2
si art. 5 &1 si &5 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si
a libertatilor fundamentale.
Curtea de Apel Cluj - Sectia comerciala si de contencios administrativ
apreciaza ca exceptia ridicata este nefondata, deoarece dispozitiile legale
criticate nu contravin prevederilor art. 52 din Constitutie, iar reglementarile
invocate din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale nu au relevanta in cauza.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul considera ca, in realitate, autorul exceptiei de
neconstitutionalitate nu critica incompatibilitatea textului de lege criticat
cu dispozitiile art. 52 din Constitutie, ci interpretarea acestuia de catre
instanta de judecata.
Arata ca dispozitiile art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr.
118/1990 nu creeaza premisele supunerii unei persoane la munca fortata sau
instituirea unui regim de sclavie si nici nu fac posibila tolerarea unui astfel
de tratament.
Apreciaza ca actul normativ a carui legitimitate este contestata are ca
principal obiectiv acordarea unor reparatii morale si materiale persoanelor
persecutate din motive politice in regimul comunist, persecutare manifestata si
sub forma privarii de libertate, ceea ce se inscrie in spiritul prevederilor
art. 5 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt
constitutionale, intrucat nu aduc atingere dreptului persoanei vatamate de o
autoritate publica. Arata ca, de altfel, autorul exceptiei nu critica
neconstitutionalitatea textului de lege, ci modul de interpretare a acestuia.
Considera ca textul de lege criticat nu contine dispozitii contrare
reglementarilor internationale invocate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise
depuse de autorul exceptiei, concluziile procurorului si dispozitiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146
lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29
din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care
a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere
de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite
in prizonieri, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 118
din 18 martie 1998, dispozitii care au urmatorul continut:
- Art. 1 alin. (1) lit. b): "(1) Constituie vechime in munca si se ia
in considerare la stabilirea pensiei si a celorlalte drepturi ce se acorda, in
functie de vechimea in munca, timpul cat o persoana, dupa data de 6 martie
1945, pe motive politice: [...]
b) a fost privata de libertate in locuri de detinere in baza unor masuri
administrative sau pentru cercetari de catre organele de represiune."
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca
prevederile art. 52 din Constitutie, care au urmatorul continut:
- Art. 52: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un
interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina
recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si
repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile
judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu
inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta
sau grava neglijenta."
De asemenea, autorul exceptiei invoca si incalcarea dispozitiilor cuprinse
in art. 4 &2 si art. 5 &1 si &5 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care au urmatorul continut:
- Art. 4 &2: "Nimeni nu poate fi constrans sa execute o munca
fortata sau obligatorie.";
- Art. 5 &1 si &5: "1. Orice persoana are dreptul la libertate
si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia
urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale:
a) daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de catre un
tribunal competent;
b) daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detineri legale pentru
nesupunerea la o hotarare pronuntata, conform legii, de catre un tribunal ori
in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de lege;
c) daca a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata
autoritatii judiciare competente, atunci cand exista motive verosimile de a
banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a crede
in necesitatea de a-l impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa
savarsirea acesteia;
d) daca este vorba de detentia legala a unui minor, hotarata pentru
educatia sa sub supraveghere sau despre detentia sa legala, in scopul aducerii
sale in fata autoritatii competente;
e) daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa
transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui
toxicoman sau a unui vagabond;
f) daca este vorba despre arestarea sau detentia legala a unei persoane
pentru a o impiedica sa patrunda in mod ilegal pe teritoriu sau impotriva
careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare. [...]
5. Orice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri in
conditii contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala
constata ca aceasta este inadmisibila si, in consecinta, urmeaza a fi respinsa
pentru urmatoarele considerente:
Exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi dispozitii legale, ridicata
de acelasi autor in acelasi dosar al Curtii de Apel Cluj - Sectia comerciala si
de contencios administrativ, a mai fost supusa Curtii Constitutionale spre
solutionare in Dosarul nr. 668D/2004. Exceptia a fost respinsa, prin Decizia
nr. 143 din 15 martie 2005, ca fiind inadmisibila, avand in vedere ca autorul
exceptiei a criticat modul de interpretare si de aplicare a dispozitiilor
legale, iar nu neconstitutionalitatea acestora.
Acelasi autor a reiterat exceptia de neconstitutionalitate in fata
aceleiasi instante, in aceeasi cauza, sustinand ca, din vina instantei de fond,
la prima exceptie nu a fost trimis Curtii Constitutionale si memoriul cu
motive, atasat recursului. Considera ca acesta este motivul pentru care
instanta de contencios constitutional a apreciat exceptia ridicata ca fiind
inadmisibila, intrucat nu a fost motivata.
In consecinta, Curtea de Apel Cluj a trimis si memoriul autorului exceptiei
cu motivele de neconstitutionalitate invocate. Din acest document rezulta ca
autorul exceptiei este nemultumit de modul de interpretare a dispozitiilor art.
1 lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990, si, in acelasi timp, solicita
completarea sau modificarea acestuia, pentru ca lezarea drepturilor sale sa
inceteze.
Curtea Constitutionala a statuat ca, de principiu, nu intra in atributiile
sale cenzurarea interpretarii date de catre instantele judecatoresti unei
dispozitii legale, controlul judecatoresc realizandu-se exclusiv in cadrul
sistemului cailor de atac prevazut de lege. S-a apreciat, de asemenea, ca o
asemenea ingerinta a Curtii in activitatea de judecata ar fi neconstitutionala,
fiind contrara prevederilor art. 126 din Constitutie, potrivit carora justitia
se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte
instante judecatoresti stabilite de lege.
De asemenea, in temeiul dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, potrivit carora "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra
constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea
modifica sau completa prevederile supuse controlului", exceptia de
neconstitutionalitate urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate
in strainatate ori constituite in prizonieri, exceptie ridicata de Dombi Andrei
in Dosarul nr. 9.890/2004 al Curtii de Apel Cluj - Sectia comerciala si de
contencios administrativ.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 15 septembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Cristina Toma