DECIZIE Nr. 45
din 14 ianuarie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 52 alin. 3 din Codul de procedura
civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 128 din 25 februarie 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Tudorel Toader
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen-Cătălina Gliga -
procuror
Maria Bratu -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. 3 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Gheorghe Raileanu în
Dosarul nr. 3.756/301/2003 al Inaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate
intelectuală.
La apelul nominal se prezintă, pentru partea
Vincent Gerard LouisAdolphe Duque, avocatul Costel Ciuhan, lipsind celelalte
părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Apărătorul părţii prezente
solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate invocând
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 30 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 3.756/110/2007, Inalta Curte de Casaţie şi
Justiţie - Secţia civilă şi de proprietate
intelectuală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. 3 din Codul de
procedură civilă, excepţie ridicată de Gheorghe
Raileanu.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate
contravin dispoziţiilor art. 16 şi 24 din Constituţie, deoarece
stabilesc obligativitatea comunicării cererii de intervenţie numai
după admiterea acesteia în principiu, fără a se da
părţilor posibilitatea să-şi exprime, în
cunoştinţă de cauză, punctul de vedere cu privire la
admisibilitatea acesteia.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
Secţia civilă şi de proprietate intelectuală consideră excepţia întemeiată, arătând că
prevederile art. 52 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin
dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la apărare.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente,
concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la
dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile
art. 52 alin. 3 din Codul de procedură civilă, care au
următoarea redactare: „După încuviinţarea în principiu,
instanţa va dispune comunicarea intervenţiei şi, în cazurile în
care întâmpinarea este obligatorie, va soroci termenul în care aceasta va
trebui depusă."
Dispoziţiile constituţionale considerate a fi
încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale
art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea reţine următoarele:
Asupra constituţionalităţii prevederilor
art. 52 din Codul de procedură civilă Curtea s-a pronunţat prin
Decizia nr. 560 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 553 din 14 august 2007, Decizia nr. 615 din 26 iunie
2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 2
august 2007, şi Decizia nr. 320 din 5 martie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, statuând în
sensul constituţionalităţii acestor prevederi de lege.
Curtea a decis că asupra admisibilităţii
în principiu a intervenţiei se pronunţă instanţa de
judecată, după ascultarea părţilor şi a celui ce
intervine, fiind astfel asigurate garanţiile accesului liber la
justiţie, şi că reclamantul beneficiază de suficiente
garanţii procesuale.
Art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit
căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti
şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum
şi art. 129, care prevede că „împotriva hotărârilor
judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public
pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", atribuie
exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi
procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a
căilor de atac. Aşa fiind, dispoziţiile criticate
reprezintă expresia aplicării acestor dispoziţii
constituţionale.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii
Constituţionale, considerentele reţinute de Curte în deciziile
menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă.
Referitor la încălcarea principiului
egalităţii cetăţenilor în faţa legii, consacrat de
art. 16 din Constituţie, Curtea constată că nici această
susţinere nu este întemeiată, întrucât dispoziţiile procedurale
atacate nu instituie un tratament juridic diferenţiat pentru persoane
aflate în situaţii similare.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al
art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 52 alin. 3 din Codul de procedură civilă,
excepţie ridicată de Gheorghe Răileanu în Dosarul nr.
3.756/301/2003 al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -
Secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 14 ianuarie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu