DECIZIE Nr.
440 din 15 aprilie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 99 alin. (2) din Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 350 din 7 mai 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 alin. (2) din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul
Judeţean Bistriţa-Năsăud în Dosarul nr. 3.467/112/2006 al Curţii de Apel Cluj -
Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, cauză ce face
obiectul Dosarului nr. 76D/2008 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent menţionează faptul că autorul
excepţiei a transmis la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou
termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Având cuvântul asupra acestei cereri prealabile,
reprezentantul Ministerului Public apreciază că nu se impune acordarea unui nou
termen de judecată, deoarece autorul excepţiei - persoană juridică - a avut,
din momentul invocării excepţiei în faţa instanţei de judecată, suficient timp
pentru a-şi pregăti apărarea.
Deliberând, Curtea respinge cererea şi, în continuare,
dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 77D/2008 având ca obiect aceeaşi
excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr.
1.536/33/2007 al aceleiaşi instanţe de judecată.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează Curtea că aceeaşi cerere
referitoare la acordarea unui nou termen de judecată a fost depusă de autorul
excepţiei şi în acest dosar.
Pentru aceleaşi motive expuse mai sus, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
cererii.
Curtea respinge cererea şi, având în vedere identitatea
dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele
sus-menţionate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
propunerea de conexare a dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 77D/2008 la Dosarul nr.
76D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de
respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Susţine, în acest sens, că dispoziţiile
de lege criticate nu sunt contrare principiului liberului acces la justiţie şi
nici dreptului la apărare, de vreme ce instanţa de judecată este cea care, prin
hotărâre judecătorească, dispune dizolvarea consiliului judeţean, dacă sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru această situaţie. In plus, prevederile art. 7 din
Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, şi ale
art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice,
invocate, nu sunt incidente în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 23 noiembrie 2007 si, respectiv,
22 noiembrie 2007, pronunţate în dosarele nr. 3.467/112/2006 şi nr.
1.536/33/2007, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 99 alin. (2) din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Excepţiile au fost ridicate de Consiliul Judeţean
Bistriţa-Năsăud în cauze privind soluţionarea unor recursuri formulate
împotriva unor sentinţe civile pronunţate în cauze având ca obiect acţiuni în
constatarea dizolvării de drept a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut identic, se arată
că textul de lege criticat „extinde în mod nejustificat şi nepermis sfera
persoanelor care pot introduce o acţiune în contencios administrativ",
deschizând calea „exercitării unui abuz de drept" „atât sub aspect
subiectiv, prin promovarea unei acţiuni lipsite de interes legitim", „cât
şi sub aspect obiectiv, când dreptul este deturnat de la finalitatea sa
social-economică". Prin urmare, printr-o hotărâre judecătorească de
dizolvare a consiliului judeţean s-ar aboli/restrânge dreptul unei persoane
alese şi mai apoi validate într-o demnitate publică - cea de consilier judeţean
-, drept câştigat ca urmare a votului electoral liber exprimat, ceea ce
contravine art. 37, 52 şi 53 din Constituţie.
Curtea de Apel Cluj - Secţia comercială, de
contencios administrativ şi fiscal opinează în
sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate. Oferirea de calitate
procesuală activă oricărei persoane interesate reprezintă expresia
dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, privind liberul acces la justiţie, şi nu
o încălcare a normelor fundamentale invocate. Acestea nu au nicio legătură cu
chestiunea calităţii procesuale active în litigiul dedus judecăţii şi, mai
mult, autorul excepţiei nu explică de ce o simplă problemă de procedură lezează
un drept material, de natură politică.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 99 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr.
215/2001 sunt constituţionale. Contrar opiniei autorului excepţiei, textul legal criticat constituie expresia prevederilor constituţionale ale art. 21 privind liberul acces la justiţie, ale
art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică,
precum şi ale art. 122 alin. (2), potrivit cărora consiliul judeţean este ales
şi funcţionează în condiţiile legii. In ceea ce priveşte invocarea
dispoziţiilor art. 37 din Constituţie, apreciază că acestea nu au incidenţă în
cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare,
punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 99 alin. (2) din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 123 din 20 februarie 2007, cu următorul conţinut: „(2) Secretarul judeţului sau orice
altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu
privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanţa analizează situaţia de
fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului judeţean. Hotărârea
instanţei este definitivă şi se comunică prefectului."
Alin. (1) la care se face trimitere prevede
următoarele: „(1) Consiliul judeţean se dizolvă de drept în condiţiile art.
55 alin. (1) sau prin referendum judeţean."
Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale
criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al
unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 7 din Carta europeană a autonomiei locale,
ratificată prin Legea nr. 199/1997, potrivit cărora „statutul aleşilor locali
trebuie să asigure liberul exerciţiu al mandatului lor", precum şi ale
art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice,
ratificat prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974, publicat în Buletinul
Oficial, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, referitoare, în esenţă, la dreptul
oricărui cetăţean de a avea posibilitatea, fără discriminare şi fără restricţii
nerezonabile, de a lua parte la conducerea treburilor publice, de a alege şi de
a fi ales, precum şi de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la
funcţiile publice din ţara sa.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată că autorul acesteia consideră că dispoziţiile art. 99
alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 contravin art.
37, 52 şi 53 din Constituţie, prin aceea că oferă posibilitatea ca, pe lângă
secretarul judeţului, orice persoană interesată să poată sesiza instanţa de
contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1) al
aceluiaşi articol din lege, respectiv dizolvarea consiliului judeţean prin
referendum sau dizolvarea de drept, conform prevederilor art. 55 alin. (1) din lege.
Curtea nu poate reţine aceste susţineri şi, în
consecinţă, urmează să respingă excepţia ca neîntemeiată, pentru următoarele
considerente:
Potrivit art. 122 alin. (2) din Constituţie, „Consiliul
judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii". Or, Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001 reglementează, în spiritul
prevederilor constituţionale, tocmai condiţiile de constituire şi funcţionare a
autorităţilor administraţiei publice locale. Stabilirea unor cazuri de
dizolvare de drept şi conferirea calităţii procesuale active secretarului
judeţului, precum şi oricărei persoane interesate de a sesiza instanţa de
contencios administrativ cu privire la existenţa unor asemenea cazuri nu au
nicio legătură cu exercitarea dreptului constituţional de a fi ales, garantat
de art. 37 din Constituţie. Dimpotrivă, textul de lege criticat reprezintă
expresia liberului acces la justiţie, care, în materia contenciosului
administrativ, cunoaşte o consacrare specială, aceea conferită de art. 52 din
Constituţie, referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
Simpla sesizare a instanţei în temeiul art. 99 alin.
(2) din Legea nr. 215/2001 nu determină de jure pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de constatare a dizolvării
de drept a consiliului judeţean. Instanţa de contencios administrativ este cea
care, în urma verificării îndeplinirii condiţiilor legale, atât de formă, cât
şi de fond, cu privire la respectiva sesizare, va decide în consecinţă. Prin
urmare, este cu totul neîntemeiată susţinerea autorului excepţiei potrivit
căreia exercitarea dreptului de sesizare a instanţei de către orice persoană
interesată deschide calea unui abuz de drept, atât sub aspect subiectiv, cât şi
obiectiv.
Cât priveşte invocarea prevederilor art. 7 din Carta
europeană a autonomiei locale, cât şi ale art. 25 din Pactul internaţional cu
privire la drepturile civile şi politice, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, în condiţiile în
are legătură cu textul de lege supus controlului de care
dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituţie, nu
constituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 99 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr.
215/2001, excepţie ridicată de Consiliul judeţean Bistriţa-Năsăud în dosarele nr.
3.467/112/2006 şi nr. 1.536/33/2007 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia
comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 aprilie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi