Decizia Nr.435 din 07.04.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399, art. 403, art. 428 şi art. 523 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Victor Pomponiu în Dosarul nr. 5.820/303/2010 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 13 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 5.820/303/2010, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399, art. 403, art. 428 şi art. 523 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Victor Pomponiu, intervenient în interes propriu într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (2), art. 44, art. 53, art. 124 alin. (2), art. 127 şi art. 135, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1, art. 13, art. 17 şi art. 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece „lasă la aprecierea instanţei de judecată stabilirea cuantumului cauţiunii pentru suspendarea executării silite. Astfel, neprecizarea de către legiuitor a cauţiunii după criterii bine determinate sau cel puţin determinabile creează stări de inegalitate în faţa legii sau de a aşeza pe cineva mai presus de lege“. De asemenea, apreciază că „s-ar impune ca suspendarea executării silite să opereze de drept, fie şi numai în cazul în care prin executare sunt lezate drepturile terţelor persoane“.Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 399, art. 403, art. 428 şi art. 523 din Codul de procedură civilă.Autorul criticii susţine că aceste texte de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (2), art. 44, art. 53, art. 124 alin. (2), art. 127 şi art. 135, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1, art. 13, art. 17 şi art. 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci, în realitate, solicită modificarea dispoziţiilor de lege criticate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Astfel, aşa cum rezultă din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta vizează, pe de-o parte, aspecte ce ţin de modificarea textului de lege criticat, iar, pe de altă parte, aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege criticate, ceea ce intră în competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului în cadrul căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, eventualele greşeli ale acesteia putând fi îndreptate prin exercitarea căilor de atac.În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată este inadmisibilă. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399, art. 403, art. 428 şi art. 523 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Victor Pomponiu în Dosarul nr. 5.820/303/2010 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 aprilie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman