DECIZIE Nr. 431 din 21 octombrie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 222 alin.
(1) lit. b) si e) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1140 din 2 decembrie 2004
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Popa - procuror
Claudia Margareta Nita - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 222 alin. (1) lit. b) si e) din Legea nr. 31/1990 privind
societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, exceptie ridicata de Ecaterina Paun si Societatea Comerciala
"FLOR PREST SERVICE" - S.R.L. din Constanta in Dosarul nr.
914/com/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia comerciala.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata. In acest sens, arata ca prin Decizia nr. 164 din 1 aprilie
2004 Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art. 222 alin. (1) lit.
e) reglementeaza o modalitate de dizolvare a unei societati comerciale, fara ca
prin aceasta sa fie incalcate prevederile art. 44 alin. (2) teza intai din
Constitutie, republicata. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 222 alin. (1) lit. b), se arata ca si acestea
reglementeaza o alta modalitate de dizolvare a unei societati comerciale si,
prin continutul lor, reprezinta tocmai expresia obligatiei statului de a
asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, astfel ca nu se
poate sustine incalcarea art. 45 si a art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a)
din Legea fundamentala.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 mai 2004, pronuntata in Dosarul nr. 914/com/2004,
Tribunalul Constanta - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 222 alin. (1) lit. b) si
e) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata. Exceptia
a fost ridicata de Ecaterina Paun si Societatea Comerciala "FLOR PREST
SERVICE" - S.R.L. din Constanta intr-o cauza avand ca obiect solutionarea
unei cereri de dizolvare a unei societati comerciale.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arata ca
dispozitiile art. 222 alin. (1) lit. b) si e) din legea criticata contravin
prevederilor art. 41 alin. (2) teza intai, ale art. 41^1 si ale art. 134 alin.
(1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie. Astfel, se apreciaza ca prin textele
de lege atacate, care prevad doua modalitati de dizolvare a societatii
comerciale, se creeaza "o diferentiere intre proprietatea asociatului care
efectiv desfasoara o activitate comerciala si cea a altor asociati care nu
desfasoara activitati comerciale", dar care au posibilitatea sa solicite,
in orice moment, retragerea lor din societate sau dizolvarea acesteia.
Consecinta unor asemenea masuri luate asupra societatii comerciale consta in
"incalcarea grava si ireparabila a proprietatii" asociatilor,
nesocotindu-se astfel art. 41 alin. (2) teza intai din Constitutie, referitor
la ocrotirea proprietatii private, indiferent de titular.
De asemenea, se arata ca dispozitiile de lege criticate "restrang
libertatea comertului si creeaza un cadru nefavorabil pentru valorificarea
potentialului comercial", contravenind normelor constitutionale prevazute
de art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a). Se apreciaza ca "scopul legii
trebuie sa fie acela de a asigura desfasurarea activitatii societatii
comerciale, nu acela de a asigura nefunctionalitatea acesteia" si ca
"lichidarea unei societati (...) constituie un mijloc de limitare grava a
libertatii comertului si a cadrului institutionalizat de exercitare a actelor
de comert".
Autorii exceptiei mai sustin ca textele de lege atacate infrang si
prevederile art. 41^1 din Constitutie, revizuita prin Legea nr. 429/2003, prin
aceea ca "se incalca liberul acces la o activitate economica, la libera
initiativa si la exercitarea acestor libertati in structura societatii
existente".
Tribunalul Constanta - Sectia comerciala apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens se arata ca affectio
societatis, "caracter special al consimtamantului cerut la incheierea unui
contract de societate", este "premisa conlucrarii pentru indeplinirea
obiectivelor sociale", presupune increderea reciproca intre partile
contractante si trebuie perpetuata pe intreaga perioada de existenta a respectivei
societati, reducerea sau lipsa acestui element reprezentand o reala piedica in
realizarea obiectivelor societare. Pe de alta parte, se apreciaza ca "atat
timp cat Legea fundamentala garanteaza libertatea asocierii, reciproca
(retragerea, dizolvarea) este valabila si, in functie de caracterele
impiedicarii, apare uneori eficace sau justificabila, ceea ce nu inseamna ca
infrange libertatea comertului economiei de piata sau libera initiativa".
Mai mult, se afirma ca, "sub un alt aspect, dizolvarea reprezinta si o
masura de protectie a intereselor creditorilor societatii, care ar putea fi
lezati in drepturile lor din cauza neintelegerilor grave dintre asociati".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si institutiei Avocatul Poporului, pentru a-si
exprima punctul de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul a comunicat punctul sau de vedere cu Adresa nr. 5/7.141/A.N. din
data de 2 august 2004, prin care considera ca exceptia de neconstitutionalitate
este neintemeiata. In acest sens se arata ca textele de lege criticate "nu
conduc la o dizolvare automata a societatii", deoarece instanta de
judecata analizeaza situatia de fapt in functie de prevederile legale, dar si
de cele statutare, si dispune dizolvarea doar in cazul in care exista o vadita
si justificata imposibilitate a societatii de a-si realiza obiectul de
activitate. In ceea ce priveste dizolvarea din cauza unor neintelegeri grave
intre asociati, se arata ca o societate isi poate continua existenta si fara
asociatii din a caror culpa au intervenit neintelegerile, astfel ca cererea de
dizolvare pe cale judiciara poate fi respinsa, iar asociatii nemultumiti pot
alege fie solutia retragerii din societate, fie pe cea a excluderii asociatului
culpabil, cu respectarea drepturilor fiecaruia dintre acestia. O alta solutie
pentru salvgardarea societatii comerciale este modificarea obiectului
societatii, prin acordul asociatilor. Se mai mentioneaza ca, "prin
dizolvare, societatea nu se desfiinteaza, ci continua sa existe, dar numai
pentru operatiunile specifice procesului de lichidare si fiecare dintre
asociati beneficiaza de posibilitatea si mijloacele legale de a-si apara
drepturile si interesele, inclusiv dreptul de proprietate". In concluzie,
se arata ca textele de lege criticate nu numai ca nu incalca dispozitiile art.
44, 45 si ale art. 135 alin. (1) si (2) din Constitutie, ci "sunt menite
sa asigure conservarea drepturilor pe care le consacra si sa permita
exercitarea lor in limitele stabilite de lege".
Avocatul Poporului a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 5.644 din
data de 21 iulie 2004, prin care apreciaza ca dispozitiile art. 222 alin. (1)
lit. b) si e) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale,
republicata, sunt constitutionale. Astfel, in ceea ce priveste critica de
neconstitutionalitate fata de dispozitiile art. 44 alin. (2) teza intai din
Constitutie, considera ca aceasta nu poate fi retinuta, intrucat continutul si
limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, care, in cazul de
fata, este Legea nr. 31/1990, iar textele de lege criticate sunt tocmai
expresia acestor prevederi constitutionale. In acest sens invoca jurisprudenta
Curtii Constitutionale in materie, respectiv Decizia nr. 164 din 1 aprilie
2004. Referitor la critica de neconstitutionalitate fata de dispozitiile art.
45 din Legea fundamentala, se mentioneaza ca nici aceasta nu poate fi retinuta,
deoarece "prin efectul dizolvarii societatii comerciale nu se aduce
atingere, sub nici un aspect, accesului liber la o activitate economica,
liberei initiative sau exercitarii acestor drepturi de catre asociati". In
sfarsit, se apreciaza ca nu sunt incalcate nici normele constitutionale
cuprinse in art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a), intrucat "prin
dispozitiile de lege atacate se realizeaza tocmai respectarea obligatiei
statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale,
precum si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de
productie".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
institutiei Avocatul Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
222 alin. (1) lit. b) si e) din Legea nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 33 din
29 ianuarie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare. Textele de lege
au urmatorul continut:
- Art. 222 alin. (1) lit. b) si e):
"(1) Societatea se dizolva prin:
(...)
b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau
realizarea acestuia;
(...)
e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive
temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica
functionarea societatii."
In motivarea exceptiei ridicate autorii acesteia invoca incalcarea art. 41
alin. (2) teza intai, art. 41^1 si a art. 134 alin. (1) si alin. (2) lit. a)
din Constitutie, revizuita prin Legea nr. 429/2003. Ca urmare a republicarii
Legii fundamentale cu actualizarea denumirilor si renumerotarea articolelor,
normele invocate de autorii exceptiei au devenit art. 44 alin. (2) teza intai,
art. 45, respectiv art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a), si prevad
urmatoarele:
- Art. 44 alin. (2) teza intai: "Proprietatea privata este garantata
si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.";
- Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economica,
libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt
garantate.";
- Art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a): "(1) Economia Romaniei este
economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;".
Din analiza exceptiei de neconstitutionalitate ridicate se constata ca
autorii acesteia considera ca prin reglementarea celor doua modalitati de
dizolvare prevazute de lit. b) si e) ale alin. (1) al art. 222 din Legea nr.
31/1990 privind societatile comerciale se infrang dreptul de proprietate,
prevazut de art. 44 alin. (2) teza intai din Constitutie, accesul liber al
persoanei la o activitate economica, libera initiativa si garantarea
exercitarii acestora, statuate de prevederile constitutionale ale art. 45, si
nu se respecta obligatia statului de a asigura, potrivit art. 135 alin. (1) si
alin. (2) lit. a) din Legea fundamentala, libertatea comertului, protectia
concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor
factorilor de productie intr-o economie de piata bazata pe libera initiativa si
concurenta.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, raportata la normele
constitutionale ale art. 44 alin. (2) teza intai, art. 45 si ale art. 135 alin.
(1) si alin. (2) lit. a), Curtea constata ca aceasta este neintemeiata si
urmeaza sa o respinga pentru urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste pretinsa neconstitutionalitate fata de prevederile art.
44 alin. (2) teza intai din Legea fundamentala, este de retinut ca aceste
dispozitii se incadreaza in titlul III, intitulat "Drepturile, libertatile
si indatoririle fundamentale ale cetateanului". In cazul de fata insa se
invoca dreptul de proprietate al carui titular este o persoana juridica, astfel
ca normele constitutionale amintite trebuie examinate prin coroborare cu cele
ale art. 135 din Constitutie, referitoare la obligatiile statului in ceea ce
priveste economia nationala. Intr-o economie de piata, guvernata de regulile
concurentei loiale, ale liberului acces la activitatea economica si ale liberei
initiative, statul, urmand mecanismul propriu unui stat de drept, social si
democratic, nu poate sa sustina si sa protejeze o societate comerciala
neviabila, ca in speta, al carei obiect de activitate este perturbat in
realizarea sa prin lipsa de diligenta, rea-credinta sau neintelegeri grave
intre asociati. Este in interesul general al societatii, dar si o consecinta
fireasca a mecanismelor economiei de piata, ca astfel de participanti la
activitatea economica sa nu constituie subiecti fata de care statul trebuie
sa-si asume indeplinirea obligatiilor prevazute de art. 135 alin. (1) si alin.
(2) lit. a) din Constitutie, iar asupra lor sa-si produca efectul normele
juridice referitoare la incetarea activitatii in una dintre modalitatile prevazute
in acestea. Prin urmare, dispozitiile de lege criticate reprezinta tocmai
expresia prevederilor art. 44 alin. (2) teza intai si ale art. 135 alin. (1) si
alin. (2) lit. a) din Legea fundamentala, intrucat prin reglementarea celor
doua modalitati de dizolvare a unei societati comerciale sunt respectate
exigentele principiului economiei de piata, bazata pe libera initiativa si
concurenta, precum si obligatia statului de a asigura libertatea comertului,
protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea
tuturor factorilor de productie.
Textele de lege criticate sunt in deplin acord si cu prevederile art. 45
din Constitutie, care garanteaza accesul liber al persoanei la o activitate
economica, libera initiativa, precum si exercitarea acestora in conditiile
legii. Nu se poate sustine ca unei persoane juridice de drept privat, aflate in
stare de dizolvare, ii este obstaculat accesul la activitatea economica,
deoarece statul are obligatia sa respecte acest drept, iar nu obligatia de a
mentine in viata economica o societate comerciala, prin eforturi publice. De
altfel, dreptul oricarei persoane de a desfasura o activitate economica este
liber, statul garantand doar accesul neingradit la libera initiativa, precum si
exercitarea acesteia.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1, 2, 3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 222 alin.
(1) lit. a) si e) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale,
exceptie ridicata de Ecaterina Paun si Societatea Comerciala "FLOR PREST
SERVICE" - S.R.L. din Constanta in Dosarul nr. 914/com/2004 al
Tribunalului Constanta - Sectia comerciala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din 21 octombrie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Claudia Margareta Nita