DECIZIE   Nr. 43 din 14 martie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a "procedurii de atacare in justitie a solutiei de neincepere a urmaririi penale si a temeiului legal invocat pentru sustinerea acestei proceduri"

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 278 din 20 iunie 2000

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Florentina Geangu      - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a "procedurii de atacare in justitie a solutiei de neincepere a urmaririi penale si a temeiului legal invocat pentru sustinerea acestei proceduri", exceptie ridicata de Parchetul de pe langa Judecatoria Alba Iulia in Dosarul nr. 6.610/1999 al acelei instante.
    La apelul nominal se prezinta Ioan Popa, in calitate de mandatar al partii Daliana Popa, lipsind Alexandru Cristea, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, ca fiind inadmisibila, aratand ca, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei, iar in speta se critica a fi neconstitutionala nu o dispozitie de lege, ci procedura de neincepere a urmaririi penale.
    Mandatarul Ioan Popa lasa la aprecierea Curtii Constitutionale modul de solutionare a exceptiei.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 6 decembrie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 6.610/1999, Judecatoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a procedurii de atacare in justitie a solutiei de neincepere a urmaririi penale si a temeiului legal invocat pentru sustinerea acestei proceduri, respectiv a art. 111 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Parchetul de pe langa Judecatoria Alba Iulia.
    In speta, persoana vatamata Daliana Popa, prin plangerea prealabila depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Alba Iulia, a solicitat cercetarea si tragerea la raspundere penala a lui Alexandru Petru Cristea pentru savarsirea infractiunii de viol, prevazuta la art. 197 alin. 1 din Codul penal. Prin rezolutia procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Alba Iulia s-a dispus neinceperea urmaririi penale. Impotriva acestei solutii persoana vatamata a formulat plangeri succesive, pe cale ierarhica, la toate organele Ministerului Public, plangerile sale fiind respinse. In final, persoana vatamata, printr-o noua plangere adresata Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, a precizat ca doreste sa se adreseze justitiei impotriva solutiei de neincepere a urmaririi penale. La data de 15 noiembrie 1999 Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia a trimis plangerea, spre competenta solutionare, Judecatoriei Alba Iulia, aratand ca art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prevede dreptul oricarei persoane la judecarea in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale de catre o instanta independenta.
    In fata instantei de judecata reprezentantul Parchetului de pe langa Judecatoria Alba Iulia a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a procedurii initiate de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia si de persoana vatamata, precum si a temeiului legal invocat pentru sustinerea acestei proceduri.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia deduce ca, prin referirea la dreptul comun, ca temei al actiunii, s-a avut in vedere art. 111 din Codul de procedura civila si sustine ca o "asemenea procedura este in contradictie cu dispozitiile art. 123 din Constitutie, care arata ca justitia se face in numele legii, intemeiata pe lege. Orice actiune penala se deruleaza numai conform normelor de procedura penala, aceasta fiind de stricta interpretare. In speta, procedeul practicat de partile adverse este in afara legii, deoarece nu exista norma procedurala care sa sustina o astfel de actiune". Se sustine, in continuare, ca procedura respectiva este in contradictie si cu prevederile art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In sfarsit, se mai mentioneaza ca "Decizia Curtii Constitutionale nr. 486/1999 care declara neconstitutional textul art. 278 din Codul de procedura penala a aparut ulterior solutiei de neinculpare a faptuitorului".
    Judecatoria Alba Iulia, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata.
    In conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca, "fiind vorba de acte si de masuri luate in cursul procesului penal, este firesc ca acestea sa fie supuse nu numai controlului ierarhic (in cadrul Ministerului Public), dar si unui control din partea instantelor judecatoresti. Acest din urma control este impus, in mod evident, de dispozitiile art. 21 din Constitutie". Se invoca in acest sens Decizia nr. 486/1997 a Curtii Constitutionale. De asemenea, se arata ca deciziile Curtii Constitutionale fiind obligatorii, cu putere numai pentru viitor, "din data de 6 martie 1998 (data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Deciziei nr. 486/1997) interpretarea data de art. 278 din Codul de procedura penala se face in sensul nelimitarii accesului la justitie. Cum deocamdata nu exista dispozitii procedurale care sa limiteze in timp atacarea la instanta a solutiilor de neurmarire, rezulta ca in orice moment, conform legislatiei actuale, persoanele pot ataca aceste solutii in fata instantelor". In opinia Guvernului "calea de atac la instante acordata impotriva solutiilor de neurmarire date de procuror este legitima si absolut necesara". In ceea ce priveste art. 111 din Codul de procedura civila, Guvernul considera ca acesta nu este neconstitutional, retinand ca "ceea ce invoca, de fapt, prin exceptie, nu este neconstitutionalitatea acestui articol, ci procedura adoptata de parti in dosarul respectiv". In concluzie, se apreciaza ca exceptia ridicata este neintemeiata, deoarece "procedurile in sine, fara a face referire la o anumita dispozitie dintr-un act normativ, modalitatile de abordare a unei probleme, nu pot face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Aceasta este o problema de aplicare a legii si de interpretare de catre instante a temeiului legal al unei cereri".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Art. 144 din Constitutie, enumerand atributiile Curtii Constitutionale, prevede, la lit. c), ca aceasta "hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor", dispozitie preluata si de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, care mai precizeaza ca exceptia de neconstitutionalitate poate viza dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta, care sunt in vigoare si de care depinde solutionarea cauzei. Aceste dispozitii constitutionale si legale sunt de stricta interpretare.
    I. In cauza de fata exceptia de neconstitutionalitate vizeaza, astfel cum rezulta din Incheierea din 6 decembrie 1999 a Judecatoriei Alba Iulia, procedura utilizata pentru atacarea in justitie a unei solutii de neincepere a urmaririi penale date de procuror. Dispozitia legala care reglementeaza o procedura poate fi declarata neconstitutionala in masura in care este contrara prevederilor sau principiilor Constitutiei. Autorul exceptiei considera ca temeiul de drept al actiunii in justitie impotriva solutiei de neincepere a urmaririi penale, solutie data de procuror, ar fi art. 111 din Codul de procedura civila, dar nu sustine ca acest text legal ar fi contrar vreunei norme constitutionale. Asa fiind, Curtea observa ca indicarea gresita a temeiului de drept al unei cereri introduse in justitie nu constituie o problema de constitutionalitate, ci una de aplicare a legii.
    Fata de cele aratate, Curtea constata ca exceptia a fost ridicata cu incalcarea dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, iar potrivit alin. (6) al aceluiasi articol, instanta de judecata trebuia sa o respinga ca fiind inadmisibila, printr-o incheiere motivata, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala. Intrucat instanta de judecata nu a aplicat aceste dispozitii legale, Curtea urmeaza sa respinga aceasta exceptie ca fiind inadmisibila.
    II. De altfel, autorul exceptiei de neconstitutionalitate critica o procedura jurisdictionala urmata in sensul constitutional al dispozitiilor art. 278 din Codul de procedura penala, astfel cum acest sens rezulta din Decizia Curtii Constitutionale nr. 486 din 2 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998, prin care s-a stabilit ca "art. 278 din Codul de procedura penala este constitutional numai in masura in care nu opreste persoana nemultumita de solutionarea plangerii impotriva masurilor sau actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta si care nu ajung in fata instantelor judecatoresti sa se adreseze justitiei in temeiul art. 21 din Constitutie, ce urmeaza a se aplica in mod direct". Prin aceasta decizie, care, conform prevederilor art. 145 alin. (2) din Constitutie, este obligatorie erga omnes, Curtea a statuat ca accesul liber in justitie, pe baza prevederilor art. 21 din Constitutie, al persoanelor interesate, nemultumite de modul de solutionare pe cale ierarhica in cadrul Ministerului Public a plangerilor lor impotriva masurilor luate ori actelor efectuate de procuror, nu poate fi ingradit de nici o lege.
    In cauza, Curtea constata ca, in mod implicit, atat autorul exceptiei, cat si instanta de judecata critica tocmai aceasta decizie, neprocedand la aplicarea acesteia, contrar dispozitiilor imperative ale art. 145 alin. (2) teza intai din Constitutie, conform carora "Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii [...]".
    III. In legatura cu sustinerea referitoare la incalcarea prevederilor pct. 1 al art. 4 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, text potrivit caruia "Nimeni nu poate fi urmarit sau pedepsit penal de catre jurisdictiile aceluiasi stat pentru savarsirea infractiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotarare definitiva conform legii si procedurii penale ale acestui stat", Curtea constata ca aceste critici sunt nerelevante pentru solutionarea exceptiei de fata, deoarece solutia data de procuror intr-o cauza de urmarire penala nu echivaleaza nici cu o condamnare si nici cu o achitare.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge, ca fiind inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a "procedurii de atacare in justitie a solutiei de neincepere a urmaririi penale si a temeiului legal invocat pentru sustinerea acestei proceduri", exceptie ridicata de Parchetul de pe langa Judecatoria Alba Iulia in Dosarul nr. 6.610/1999 al acelei instante.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 14 martie 2000.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Florentina Geangu