DECIZIE   Nr. 43 din  8 iulie 1993

cu privire la constitutionalitatea unor prevederi din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si autorizarea contractarii si garantarii unor credite externe, precum si a contractarii unor imprumuturi de stat

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 175 din 23 iulie 1993

    Curtea Constitutionala a fost sesizata, la data de 1 iulie 1993, de catre 55 de deputati, respectiv de domnii Mircea Ciumara, Gabriel Tepelea, Florian Ion- Angelo, Vasile Lupu, Mircea Ioan Popa, Mihail Bucur, Cornel Sturza Popovici, Gavril Dejeu, George Stanescu, Alexandru Simionovici, Ion Cornita, Ioan Victor Pica, Teodor Vintilescu, Otto-Ernest Weber, Ion Hristu, Niculae Cerveni, Tudor Gavril Dunca, Gheorghe Comanescu, Costel Paunescu, Emil-Teodor Popescu, Valentin Argesanu, Viorel Pavel, Vasile Gheorghe Victor Pop, Emil Cojocaru, George Iulian Stancov, Gheorghe Cristea, Victor Bostinaru, Corneliu-Constantin Ruse, Mihai Chiriac, Dragos Enache, Ioan Timis, Nicolae Alexandru, Viorel Lixandroiu, Bogdan Marinescu, Vasile Nistor, Doru Viorel Ursu, Florian Bercea, Teodor Luputiu, Emil Boros, Alexandru Brezniceanu, Ion Gurau, Dumitru Moinescu, Lazar Madaras, Stefan Sinko, Francisc Baranyi, Ion Dobrescu, Emilian Bratu, Mihail Nica, Constantin-serban Radulescu Zonner, Sorin Victor Lepsa, Vasile Bran, Sergiu George Rizescu, Ion Diaconescu, Constantin Ionescu si Ion Ratiu, asupra neconstitutionalitatii prevederilor art. 1 lit. a), g), e) si f) si ale art. 4 din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si autorizarea contractarii si garantarii unor credite externe, precum si a contractarii unor imprumuturi de stat.
    In sesizare, grupul de deputati arata, in esenta, ca prevederile art. 1 prin care se abiliteaza Guvernul sa rectifice bugetul de stat pe anul 1993 si sa acorde contributii de la buget pentru salarizarea personalului de cult din tara si a personalului deservent al cultului ortodox care isi desfasoara activitatea in strainatate sunt neconstitutionale intrucat, pe de o parte, contravin prevederilor art. 62 alin. (2) lit. b) din Constitutie, referitoare la aprobarea si modificarea bugetului de stat, iar pe de alta parte, reprezinta o delegare legislativa intr-un domeniu ce tine de legea organica, respectiv Legea nr. 14/ 1991, ceea ce este contrar art. 114 alin. (1) din Constitutie.
    Se mai arata in sesizare ca abilitarea Guvernului de a emite ordonante pentru elaborarea de norme speciale privind calatoria cu metroul echivaleaza cu scoaterea acestui mijloc de transport local din competenta autoritatii administratiei publice locale a municipiului Bucuresti, ceea ce incalca prevederile Legii organice nr. 69/1991 - Legea administratiei publice locale.
    Se apreciaza ca si abilitarea Guvernului pentru ratificarea unor acorduri financiar-bancare care prezinta urgente, precum si pentru plata cotizatiilor statului roman la organisme si organizatii internationale este neconstitutionala, intrucat aceasta activitate face parte din atributiile cu caracter organic de control si aprobare a actiunii Guvernului pe plan international si care, deci, nu poate fi delegata.
    De asemenea, in sesizarea grupului de deputati se mai sustine ca art. 4 al legii sus-mentionate, prin care Guvernul este autorizat sa contracteze imprumuturi de stat in contul datoriei publice in limita sumei de 500 miliarde lei, este neconstitutional, intrucat mareste deficitul bugetar aprobat si deci constituie o modificare a bugetului facuta altfel decat potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constitutie.
    Curtea Constitutionala, in temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata ca este competenta sa solutioneze sesizarea care s-a facut cu respectarea prevederilor art. 144 lit a) din Constitutie si ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
    Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 s-a solicitat celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, punctul lor de vedere in legatura cu sesizarea primita.
    In punctul de vedere al Camerei Deputatilor, in legatura cu abilitarea Guvernului de a emite ordonante pentru rectificarea bugetului de stat si de a acorda contributii de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unitatilor de cult se arata, in esenta, ca, potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constitutie, numai aprobarea bugetului de stat si a legilor rectificative intra in competenta sedintei comune a Camerelor, pe cand legea de delegare legislativa in materie bugetara se adopta cu procedura obisnuita, prin dezbaterea si votarea ei separata in fiecare Camera. Abilitarea acordata priveste exclusiv actualizarea bugetului in raport cu modificarile intervenite in structura veniturilor si a cheltuielilor, urmand ca ordonantele ce vor fi emise sa fie supuse aprobarii Camerelor dupa procedura instituita de art. 1 pct. 2 si art. 44-52 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. In ce priveste abilitarea Guvernului de a actualiza nivelul contraventiilor la normele privind disciplina bugetara, financiara, fiscala, gestionara si calatoria cu metroul, in punctul de vedere al Camerei Deputatilor se arata ca delegarea legislativa acordata este constitutionala, contraventiile respective fiind instituite la nivel de lege, iar metroul constituind o institutie de utilitate publica fata de care nu se poate nega si competenta Guvernului. De asemenea, se arata ca nici abilitarea Guvernului de a ratifica sau a aproba acorduri financiar-bancare urgente si pentru plata cotizatiilor statului la organisme si organizatii internationale nu este contrara prevederilor Constitutiei, intrucat ratificarea acestor acorduri nu face parte, potrivit art. 72 alin. (3) din Constitutie, din domeniul legilor organice.
    In ce priveste prevederile art. 4 din legea sus-mentionata, in punctul de vedere al Camerei Deputatilor se arata ca ele sunt constitutionale, deoarece nu reprezinta o modificare a cuantumului datoriei publice, ci o limita a imprumuturilor ce pot fi contractate in contul acestei datorii.
    In punctul de vedere al Guvernului se arata, de asemenea, ca prevederile considerate ca neconstitutionale nu contravin Constitutiei, intrucat abilitarea de a rectifica bugetul poate fi acordata numai printr-o lege adoptata dupa procedura legislativa obisnuita, nu in cadrul sedintei comune a Camerelor care, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitutie, priveste exclusiv adoptarea si rectificarea bugetului. De asemenea, abilitarea pentru acordarea de contributii personalului de cult este constitutionala, intrucat, ca urmare a acestor contributii, personalul respectiv nu se include in sfera salariatilor unitatilor bugetare si deci nu constituie un aspect de domeniul legii salarizarii, care reprezinta o lege organica, asa cum se sustine in sesizare. De asemenea, Guvernul arata ca abilitarea referitoare la actualizarea nivelului amenzilor contraventionale legate de activitatea metroului este constitutionala, tinand seama de faptul ca ele au fost instituite prin Decretul nr. 314/1980, iar Regia de Exploatare a Metroului Bucuresti este de interes national, nu local. In ce priveste ratificarea unor acorduri financiar-bancare, se arata ca abilitarea acordata nu este contrara Constitutiei, fiind o problema de domeniul legii ordinare.
    In legatura cu art. 4 se arata, in punctul de vedere al Guvernului, ca prevederea este constitutionala, intrucat nu constituie o delegare legislativa, ci o reglementare distincta.
    Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere.

          CURTEA CONSTITUTIONALA,
examinind sesizarea grupului de deputati, punctele de vedere ale Camerei Deputatilor si Guvernului, precum si concordanta dintre textele legale a caror constitutionalitate a fost contestata si dispozitiile Constitutiei, retine urmatoarele:
    Verificind continutul sesizarii cu legea a carei constitutionalitate a fost contestata se constata ca, in ce priveste art. 1, obiectia de neconstitutionalitate se refera la prevederile de la lit. a), f), g) si h).
    Art. 1 lit. a) din legea adoptata abiliteaza Guvernul ca prin ordonanta sa rectifice bugetul de stat in functie de modificarile intervenite in structura veniturilor si a cheltuielilor, iar prevederea de la lit. h) permite acordarea prin ordonanta de contributii de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unitatilor de cult din tara si a personalului deservent al cultului ortodox care isi desfasoara activitatea in strainatate.
    In sesizare se sustine ca, intrucat bugetul de stat se adopta in sedinta comuna a Camerelor reunite, potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constitutie, abilitarea Guvernului de a rectifica bugetul ar fi neconstitutionala, legea prin care s-a acordat aceasta abilitare fiind adoptata in sedinta separata a fiecarei Camere, potrivit procedurii legislative obisnuite.
    Aceasta obiectie este neintemeiata, deoarece legea de abilitare pentru rectificarea bugetului nu face parte din situatiile limitativ prevazute de art. 62 din Constitutie si de regulamentul sedintelor comune, cand adoptarea legii se face in cadrul unei sedinte comune a Camerelor. Adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative de catre fiecare Camera in parte constituie, potrivit principiului bicameralismului, procedura legislativa obisnuita, astfel incat dezbaterea si adoptarea lor in sedinta comuna au un caracter de exceptie, constituind o procedura parlamentara de legiferare numai in cazurile expres prevazute de Constitutie si de regulament. Desigur, insa, ca supunerea spre aprobare a ordonantelor se poate face numai cu respectarea prevederilor art. 62 din Constitutie, referitoare la adoptarea bugetului de stat si a legilor rectificative in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului.
    In ce priveste acordarea de contributii de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unitatilor de cult, in sesizare se sustine ca astfel s-ar crea o noua categorie de personal bugetar, ceea ce are drept consecinta modificarea Legii salarizarii nr. 14/1991, care, constituind o lege organica, nu poate fi modificata pe calea unei ordonante.
    Acordarea unei contributii financiare de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unitatilor de cult nu are insa semnificatia includerii acestui personal in categoria salariatilor unitatilor bugetare, intrucat unitatile de cult nu devin astfel unitati bugetare, iar personalul lor nu capata calitatea de functionar de stat. Contributia reprezinta doar un ajutor la care cultele sunt indreptatite, in temeiul art. 29 alin. (5) din Constitutie, potrivit caruia cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, astfel incat obiectiunea formulata este neintemeiata.
    Cu referire la actualizarea nivelului contraventiilor la normele legale privind disciplina bugetara, financiara, fiscala, gestionara, precum si la normele privind calatoria cu metroul, in sesizare se sustine ca abilitarea acordata ar fi neconstitutionala intrucat incalca domeniul autonomiei locale si prevederile Legii administratiei publice locale nr. 69/1991, care este o lege organica, intrucat metroul face parte din categoria transporturilor locale, existand numai in municipiul Bucuresti.
    Amenzile contraventionale in acest domeniu sunt stabilite insa prin Decretul nr. 314/1980, astfel incat nu pot fi modificate decat tot printr-un act de nivelul legii. In plus, nu se poate nega competenta legiuitorului de a stabili contraventii pentru intarirea ordinii publice si asigurarea securitatii cetatenilor in prestarea unui serviciu public cum este metroul.
    In legatura cu abilitarea legislativa acordata prin art. 1 lit. g) pentru ratificarea sau aprobarea unor acorduri financiar-bancare la care este parte, dupa caz, Romania, Guvernul sau Banca Nationala a Romaniei si pentru plata cotizatiilor statului roman la organisme si organizatii internationale, in sesizare se arata ca textul este neconstitutional intrucat ar face parte din atributiile cu caracter organic, de control si aprobare a activitatii Guvernului pe plan international.
    Asa cum s-a precizat in punctul de vedere al Guvernului, abilitarea acordata priveste exclusiv acorduri financiar-bancare urgente, nu ratificarea de tratate internationale incheiate, in numele Romaniei, de Presedintele tarii. Cu referire la aceste acorduri, potrivit art. 72 din Constitutie, ele nu fac parte din categoria legilor organice, astfel incat aprobarea lor facandu-se printr-o lege ordinara, implicit delegarea legislativa este constitutionala, fiind conforma art. 114 alin. (1) din Constitutie.
    In sesizarea grupului de deputati se mai arata ca art. 4 este neconstitutional intrucat, in esenta, incalca principiul neretroactivitatii legilor si modifica prevederile bugetului de stat pe calea unei legi ce nu a fost adoptata potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constitutie.
    Se observa insa ca prevederile art. 4 nu au efecte retroactive, intrucat autorizarea pe care o instituie este numai pentru viitor. De asemenea, actualizarea nivelului datoriei publice urmeaza a se realiza pe calea ordonantei rectificative emise potrivit art. 1 lit. a), art. 4 constituind numai o limita maxima de contractare a imprumuturilor in contul datoriei publice, ceea ce este de nivelul legii ordinare, adoptate potrivit procedurii legislative obisnuite.
    Tinand seama de considerentele prezentei decizii referitoare la sensul abilitarii Guvernului de a emite ordonante, precum si de unele aspecte legate de ordonantele emise pe baza unei asemenea abilitari, este necesar ca in exercitarea delegarii legislative acordate sa se respecte cu strictete limitele legii de abilitare si interdictie constitutionala, a art. 114 alin. (1) din Constitutie, de a se reglementa, pe acest temei, materii ce tin de domeniul legii organice.
    Avand in vedere considerentele expuse,
    vazand si dispozitiile art. 114 alin. (1) si ale art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si prevederile art. 20 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Constata ca dispozitiile art. 1 lit a), f), g) si h) si ale art. 4 din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si autorizarea contractarii si garantarii unor credite externe, precum si a contractarii unor imprumuturi de stat sunt constitutionale.
    2. Decizia se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Deliberarea a avut loc la data de 8 iulie 1993 si la ea au participat Vasile Gionea, presedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu si Victor-Dan Zlatescu, judecatori.

             PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                  prof. dr. VASILE GIONEA

                            Magistrat asistent,
                            Constantin Burada