DECIZIE Nr.
419 din 26 martie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 33 teza întai din Legea
administratiei publice locale nr. 215/2001
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 274 din 28 aprilie 2009
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Carmen Cătălina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 33 fraza întâi din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001", excepţie ridicată de Valentin
Ionel Belmustaţă în Dosarul nr. 5.361/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia
comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 5 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 5.361/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 33 fraza întâi din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001".
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Valentin Ionel Belmustaţă într-o cauză de contencios administrativ având ca
obiect anularea parţială a unei hotărâri a consiliului local.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat încalcă principiul
suveranităţii, consacrat de art. 2 din Constituţie, deoarece validarea
mandatului de consilier local al unui candidat de pe lista unui partid politic
depinde de confirmarea apartenenţei la acest partid politic a respectivului
candidat, ceea ce lipseşte de conţinut orice semnificaţie a votului universal
şi înfrânge voinţa poporului exprimată prin vot, suveranitatea naţională
ajungând astfel să fie exercitată de grupul organizat de persoane constituite
într-un partid politic. Arată că lista de partid a fost votată în considerarea
atât a candidaţilor cuprinşi în conţinutul ei, cât şi a ordinii pe listă a
fiecăruia dintre aceştia. Or, se poate ajunge la situaţia ca, „de la momentul
la care au avut loc alegerile locale şi până la data la care urmează să aibă
loc şedinţa de validare a mandatelor consilierilor locali, conducerea
partidelor să facă o adevărată selecţie a candidaţilor de pe propriile liste,
lăsând fără niciun efect votul dat de către alegători listei respectivului
partid".
Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Alegerile locale au la
bază scrutinul de listă şi nu cel uninominal, ceea ce înseamnă că poporul
român, ca electorat îşi manifestă alegerea cu privire la un partid politic, iar
mecanismul de validare a voturilor şi desemnarea consilierilor locali din
cadrul partidului respectiv reprezintă opţiunea legiuitorului.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula
punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile art. 33 fraza întâi din Legea administraţiei publice locale nr.
215/2001 sunt constituţionale, legiuitorul fiind suveran în determinarea
modalităţilor de exercitare a drepturilor electorale şi în stabilirea,
totodată, a sistemului electoral, împreună cu limitele sale. In plus, textul de
lege criticat este în concordanţă cu prevederile art. 16 alin. (3) din
Constituţie, potrivit cărora funcţiile şi demnităţile publice, civile sau
militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia
română şi domiciliul în ţară.
Preşedinţii celor
două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de
vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 33 teza întâi din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 123
din 20 februarie 2007, având următorul conţinut: „In
cazul în care consilierul local declarat ales
renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se
supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului
politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacă până la
validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în scris
apartenenţa la partid."
In opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate,
textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 2 -„Suveranitatea" din Constituţie.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
Constituţională constată că aceasta urmează să fie respinsă, critica de
neconstituţionalitate formulată fiind neîntemeiată.
Suveranitatea naţională, principiu fundamental al
statului român, aparţine, potrivit art. 2 din Constituţie, poporului român,
care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri
libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Textul constituţional
invocat exprimă, aşadar, voinţa constituantului român, potrivit căreia, în
cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine într-adevăr
poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual,
forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii
organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă
reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea
voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum
şi prin referendum. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală,
sistemul electoral se reglementează prin lege organică.
Astfel, Curtea reţine că, la nivelul administraţiei
publice locale, mandatul consilierilor locali care compun organele
administraţiei publice locale, respectiv consiliul local, este obţinut prin
votul majoritar al electoratului dintr-o anumită comunitate teritorială
limitată, vot ce exprimă voinţa politică a cetăţenilor pentru constituirea
autorităţilor locale. Conform art. 8 alin. (2) din Constituţie, partidele
politice contribuie la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor,
respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept
şi principiile democraţiei. Potrivit actualului sistem electoral, reglementat
de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
alegerile locale se caracterizează prin scrutinul de listă, fiind sarcina
partidelor politice ca, în considerarea rolului conferit de art. 8 alin. (2)
din Legea fundamentală, să selecteze, să pregătească şi să sprijine anumiţi
membri în calitate de candidaţi înscrişi pe aceste liste. In atare condiţii,
este evident că votul cetăţenilor vizează un anumit partid politic, care se
individualizează printr-un program politic propriu, şi nu candidaţii înscrişi
pe lista acelui partid. Opţiunea politică exprimată de alegători în cazul
scrutinului pe lisă nu vizează candidatul, ci partidul politic.
Aşadar, Curtea nu poate reţine critica de
neconstituţionalitate, potrivit căreia înlocuirea, în condiţiile prevăzute de
art. 33 teza întâi din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, a
mandatului unui consilier local declarat ales, cu mandatul primului supleant
înscris pe lista aceluiaşi partid politic, este de natură să denatureze voinţa electoratului
ca expresie a suveranităţii naţionale, întrucât prin textul legal criticat se
urmăreşte păstrarea configuraţiei politice în cadrul autorităţilor
administraţiei publice locale, aşa cum aceasta a rezultat din votul
alegătorilor. In cazul în care, până la validarea mandatului, supleantul şi-a
pierdut apartenenţa la partidul pe a cărui listă a fost înscris, se va supune
validării mandatul supleantului următor înscris pe listă, în felul acesta
respectându-se voinţa cetăţenilor care au votat lista.
Pentru considerentele expuse mai sus, In temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie,
precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 teza întâi din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Valentin Ionel
Belmustaţă în Dosarul nr. 5.361/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercială
şi de contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 martie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi