Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 512 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Cosmo-Rom - S.R.L. din Socodor, judeţul Arad, în Dosarul nr. 326/210/2015 al Judecătoriei Chişineu-Criş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.349D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că existenţa unor drepturi suplimentare prevăzute de lege în favoarea anumitor persoane nu este de natură să conducă la încălcarea principiului egalităţii în drepturi, dacă acest fapt este generat de particularităţile specifice activităţii desfăşurate de către acele persoane. În consecinţă, formulează concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 9 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 326/210/2015, Judecătoria Chişineu-Criş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 512 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea Cosmo-Rom - S.R.L. din Socodor, judeţul Arad, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare prin care se solicită anularea actului de adjudecare, a procesului-verbal de licitaţie publică imobiliară şi continuarea urmăririi de la actul desfiinţat.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece limitează obligaţia creditorului adjudecatar de a depune sumele de bani necesare numai până la concurenţa creanţelor creditorilor privilegiaţi care au drept de preferinţă în condiţiile art. 563 şi 564 din Codul de procedură civilă din 1865, cu excluderea altor creditori chirografari care au drepturi de creanţă egale cu ale creditorului adjudecatar, dacă acesta este tot chirografar. Textul legal criticat conduce la un tratament inegal şi discriminatoriu în cadrul aceleiaşi categorii de creditori.6. Se apreciază că textul legal criticat este neconstituţional numai în situaţia în care adjudecatarul este tot un creditor chirografar şi numai în măsura în care se interpretează ca fiind o excepţie de la egalitatea creditorilor chirografari în privinţa drepturilor acestora asupra bunurilor debitorului urmărit, proporţional cu câtimea creanţelor pe care le deţin.7. Se consideră că norma legală ar trebui să conţină menţiuni explicite cu privire la obligaţia creditorului chirografar adjudecatar care depune creanţa sa în contul preţului de vânzare a bunului, de a complini suma cuvenită şi celorlalţi creditori chirografari, proporţional cu câtimea creanţei acestora, raportată la preţul de adjudecare al bunului.8. Judecătoria Chişineu-Criş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate consacră un tratament egal între persoane aflate în situaţii comparabile.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 512 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, text de lege ce are următorul cuprins: „Când un adjudecatar este un creditor, el poate depune creanţa sa în contul preţului, fiind obligat, dacă este cazul, să depună diferenţa de preţ. Dacă există alţi creditori care au un drept de preferinţă în condiţiile art. 563 şi 564, el va depune până la concurenţa preţului de adjudecare şi suma necesară pentru plata creanţelor lor, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ".13. Dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 potrivit cărora „Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare", precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate.14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că soluţia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, Curtea, analizând constituţionalitatea dispoziţiilor art. 850 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care reprezintă o preluare a dispoziţiilor art. 512 din Codul de procedură civilă din 1865, prin Decizia nr. 408 din 16 iunie 2016, nepublicată, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor prin raportare la critici identice.16. Curtea reţine că situaţia creditorului adjudecatar este o situaţie specifică în care stingerea creanţei reprezintă, de fapt, o compensare, situaţia juridică a creditorilor adjudecatari fiind diferită de cea a terţilor, simpli participanţi la licitaţie.17. Aşadar, potrivit art. 512 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 adjudecatarul imobilului va depune la dispoziţia executorului judecătoresc preţul în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării. Dacă adjudecatarul este un creditor al debitorului urmărit, art. 512 alin. 2 din Codul de procedură civilă îi conferă acestuia dreptul de a depune creanţa sa în contul preţului şi, dacă este cazul, urmează a depune şi diferenţa de preţ. Dacă există şi alţi creditori care au un drept de preferinţă, creditorul adjudecatar va depune până la concurenţa sumei de adjudecare şi suma necesară pentru plata creanţelor acestor creditori, în măsura în care acestea nu sunt acoperite prin diferenţa de preţ.18. Prin urmare, Curtea reţine că dispoziţia legală criticată instituie un tratament egal între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, creditori chirografari, consacrând dreptul acestora de a fi adjudecatari, situaţie în care pot depune în contul preţului creanţa lor, cu plata, dacă este cazul, a diferenţei de preţ.19. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la art. 16 din Constituţie referitoare la egalitatea în faţa legii, Curtea constată că textele de lege criticate nu aduc atingere acestui principiu constituţional, întrucât se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, oricare dintre creditorii chirografari putând depune creanţa lor în contul preţului.20. Oricare dintre creditorii chirografari are dreptul de a prelua în aceleaşi condiţii bunul executat în contul creanţei, astfel încât nu se pune problema unei discriminări în cadrul aceleiaşi categorii de creditori. Dispoziţia legală conferă în mod nediscriminatoriu posibilitatea oricărui creditor chirografar care participă la procedură să depună în caz de adjudecatare creanţa sa în contul preţului.21. Situaţia creditorului adjudecatar este însă diferită atât de situaţia terţului adjudecatar, cât şi de situaţia creditorului chirografar neparticipant la procedură sau care nu şi-a adjudecat bunul; legiuitorul a reglementat două situaţii distincte, în ambele situaţii egalitatea de şanse a creditorilor fiind respectată.22. În jurisprudenţa sa Curtea a reţinut principiul conform căruia egalitatea în drepturi a cetăţenilor nu înseamnă uniformitate, violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2003, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001).23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Cosmo-Rom - S.R.L. din Socodor, judeţul Arad, în Dosarul nr. 326/210/2015 al Judecătoriei Chişineu-Criş şi constată că dispoziţiile art. 512 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Chişineu-Criş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2016.PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Andreea Costin