DECIZIE Nr. 411 din 4 noiembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin.
(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea
contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de
impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 506/2001
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 925 din 23 decembrie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Aurelia Popa - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
13/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 506/2001, exceptie
ridicata de Sorin Hertea in Dosarul nr. 905/CA/2003 al Curtii de Apel Constanta
- Sectia contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate. Se arata ca dispozitiile Constitutiei revizuite nu
privesc actele normative adoptate anterior intrarii sale in vigoare. Totodata,
se apreciaza ca, in ceea ce priveste aplicarea art. 21 alin. (4) din
Constitutia revizuita si republicata, partea poate opta asupra modalitatii de a
se adresa justitiei. In momentul in care a ales insa calea
administrativ-jurisdictionala, aceasta este obligata sa o urmeze.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 3 iulie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 905/CA/2003,
Curtea de Apel Constanta - Sectia contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12
alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001, exceptie ridicata
de Sorin Hertea.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine
ca textul criticat incalca dreptul la liberul acces in justitie, prevazut de
art. 21 alin. (2) din Constitutie, si obligatia respectarii Constitutiei si a
legilor, prevazuta de art. 51 din Constitutie, "in masura in care este
interpretat in sensul ca nu pot fi atacate la instanta de contencios
administrativ decat deciziile emise de directiile generale ale finantelor
publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti,
nu si actele de constatare sau celelalte acte care pot fi atacate doar prin
procedura prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13 din 26 ianuarie
2001, modificata prin Legea nr. 506 din 4 octombrie 2001". Se arata de
catre autorul exceptiei ca problema care se pune "vizeaza interpretarea
normei juridice, deoarece, daca prevederile respective sunt interpretate in
sensul ca nu pot fi atacate actele administrative pentru contestarea carora
legiuitorul a instituit procedura speciala, prin adoptarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 13/2001, rezulta ca dreptul persoanei vizate de acte
de acest gen de a le contesta direct, nemijlocit, in instanta este anulat. Or,
art. 21 din Constitutie instituie principiul liberului acces la justitie,
principiu ce ar fi nesocotit printr-o astfel de interpretare a prevederilor
art. 12 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001,
modificata".
In conceptia autorului exceptiei, "trebuie avut in vedere insa ca
scopul urmarit de persoana care apeleaza la aceasta procedura speciala si
scopul vizat de legiuitorul insusi il reprezinta anularea actelor
administrative prin care se stabilesc impozite sau alte taxe ce sunt datorate
in intregime sau partial, nu anularea actelor jurisdictionale emise de
directiile generale ale finantelor publice si controlului de stat judetene in
solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administrative".
De asemenea, autorul exceptiei arata ca "procedura instituita de
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001, modificata, se completeaza cu
prevederile Legii nr. 29/1990, care reprezinta dreptul comun in materia
contenciosului administrativ", lege care "stabileste ca obiectul
actiunii in justitie il reprezinta anularea actului administrativ si nu
anularea solutiei date de autoritatea emitenta".
Curtea de Apel Constanta - Sectia contencios administrativ considera ca
exceptia este nefondata, intrucat introducerea caii administrative de atac,
prealabil investirii instantei, "nu este de natura a conduce la concluzia
ca, prin aceasta, s-ar incalca dispozitiile art. 21 din Constitutia
Romaniei".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciaza ca exceptia este neintemeiata. Se argumenteaza, in acest
sens, ca, potrivit art. 1 din ordonanta criticata "toate categoriile de
acte de natura fiscala [...] enumerate [...] au asigurate, potrivit ordonantei
de urgenta, atat caile jurisdictionale administrative de atac, cat si caile de
atac in contencios administrativ".
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile art. 12 alin. (1) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 sunt constitutionale.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate prin care se sustine
incalcarea dispozitiilor art. 21 din Constitutie, Avocatul Poporului arata ca
aceasta este neintemeiata, deoarece prevederile criticate asigura tocmai
accesul la justitie dupa parcurgerea procedurilor
administrativ-jurisdictionale. Referitor la legitimitatea constitutionala a
unor astfel de proceduri prealabile, in punctul de vedere al Avocatului
Poporului se mentioneaza jurisprudenta Curtii Constitutionale, potrivit careia
existenta unei proceduri prealabile administrativ-jurisdictionale este
acceptata si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
In legatura cu invocarea incalcarii dispozitiilor art. 51 din Constitutie,
Avocatul Poporului arata ca sustinerile autorului exceptiei "sunt
nerelevante pentru solutionarea exceptiei de fata, neavand incidenta in
cauza".
Potrivit acestui punct de vedere, "in realitate, ceea ce a determinat
ridicarea exceptiei este modul de aplicare, de catre instanta de judecata a
dispozitiilor legale criticate".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
12 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13 din 26 ianuarie 2001
privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de
control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 62 din 6 februarie
2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 506 din 4 octombrie
2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 648 din 16
octombrie 2001. Textul criticat pentru neconstitutionalitate are urmatorul
cuprins: "Deciziile directiilor generale ale finantelor publice si
controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti, precum si
deciziile Ministerului Finantelor Publice pot fi atacate la instanta de
contencios administrativ competenta. Judecata se face in regim de urgenta, cu
participarea reprezentantului Ministerului Public".
Critica de neconstitutionalitate consta in sustinerea ca textul mentionat
incalca principiul liberului acces in justitie, prevazut de art. 21 din
Constitutie, si obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, prevazuta de
art. 51 din Constitutie, devenit, dupa revizuirea si republicarea Constitutiei,
art. 1 alin. (5), in masura in care este interpretat in sensul "ca pot fi
atacate la instanta de contencios administrativ numai deciziile emise de
directiile generale de finante publice si controlului de stat judetene sau a
municipiului Bucuresti, nu si actele administrative care stabilesc impozite si
alte taxe ale caror cuantum sau existenta se contesta".
Cele doua texte constitutionale invocate in sustinerea exceptiei sunt
prevazute in Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, si au urmatorul cuprins:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.";
- Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a
suprematiei sale si a legilor este obligatorie."
Autorul exceptiei a invocat exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor alin. (1) al art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
13/2001, determinat de faptul ca in prima instanta actiunea sa a fost respinsa
ca inadmisibila, intrucat nu a facut dovada ca s-a adresat anterior organelor
administrative prevazute de lege.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata.
Referitor la dispozitiile legale privind instituirea unei proceduri
administrativ-jurisdictionale, Curtea Constitutionala s-a pronuntat, de
principiu, prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1994, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69/1994, stabilind ca
"este de competenta exclusiva a legiuitorului de a institui asemenea
proceduri, destinate, in general, sa asigure solutionarea mai rapida a unor
categorii de litigii, descongestionarea instantelor judecatoresti de cauzele ce
pot fi rezolvate pe aceasta cale, evitarea cheltuielilor de judecata". In
aceste conditii, Curtea a retinut ca "procedura
administrativ-jurisdictionala constituie o masura de protectie care, deci, nu
poate avea ca scop, in nici un mod, limitarea accesului la justitie".
Concluzia instantei de contencios constitutional a fost in mod constant in
sensul ca "Instituirea unei proceduri administrativ-jurisdictionale nu
este contrara principiului prevazut de art. 21 din Constitutie privind liberul
acces la justitie, cat timp decizia organului administrativ de jurisdictie
poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti".
Jurisprudenta Curtii Constitutionale este conforma cu cea a Curtii Europene
a Drepturilor Omului, care, de exemplu, in cauza "Le Compte, Van Leuwen si
De Meyere contra Belgiei, 1981", a stabilit: "Ratiuni de
flexibilitate si eficienta, care sunt pe deplin compatibile cu protectia
drepturilor omului, pot justifica interventia anterioara a unor organe
administrative sau profesionale [...]; un asemenea sistem poate fi reclamat de
traditia juridica a mai multor state membre ale Consiliului Europei."
Pe de alta parte, Curtea retine ca, in masura in care o astfel de procedura
prealabila este prevazuta de lege ca obligatorie, aceasta trebuie urmata, in
temeiul obligatiei prevazute de art. 1 alin. (5) din Constitutie. Caracterul
facultativ al jurisdictiei speciale administrative prevazut de art. 21 alin.
(4) din Constitutie, nou-introdus, dupa revizuirea Constitutiei, nu poate
constitui temei pentru sustinerea neconstitutionalitatii textului de lege
criticat, pentru ca dispozitiile constitutionale nou-introduse nu sunt
aplicabile situatiilor anterioare intrarii in vigoare a Constitutiei revizuite,
in baza principiului constitutional al neretroactivitatii legilor. De altfel,
caracterul facultativ, prevazut in prezent de Constitutie, permite celui
indreptatit sa se adreseze fie organului administrativ-jurisdictional, fie
direct instantei de judecata. O data aleasa insa calea
administrativ-jurisdictionala, aceasta trebuie urmata pana la capat, dupa care,
in conditiile legii, partea se poate adresa instantei de judecata in temeiul
dreptului de acces la justitie prevazut de art. 21 din Constitutie. In speta
insa Curtea retine ca, anterior revizuirii Constitutiei, procedura
jurisdictional-administrativa era obligatorie, conform legii. Este evident, in
acelasi timp, ca instanta de judecata avand competenta sa se pronunte asupra
deciziilor pronuntate de organul administrativ cu atributii jurisdictionale, in
final se pronunta asupra actului pe care persoana nemultumita l-a contestat in
fata acestor organe administrativ-jurisdictionale.
Textul criticat a mai format obiectul controlului de constitutionalitate.
Prin Decizia nr. 119 din 11 aprilie 2002, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 488 din 8 iulie 2002, Decizia nr. 266 din 16 octombrie
2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 870 din 3
decembrie 2002, si Decizia nr. 7 din 14 ianuarie 2003, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 191 din 26 martie 2003, Curtea Constitutionala a
respins exceptiile de neconstitutionalitate ca nefondate.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutia Romaniei, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin.
(1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea
contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de
impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 506/2001, exceptie ridicata de Sorin
Hertea in Dosarul nr. 905/CA/2003 al Curtii de Apel Constanta - Sectia
contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 noiembrie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta