DECIZIE   Nr. 407 din  4 noiembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (3), art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17, 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (2) si art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, precum si a prevederilor art. 10 lit. b) si art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 839 din 25 noiembrie 2003

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent sef

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (3), art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17, 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (2) si art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, precum si a prevederilor art. 9 lit. b) si art. 10 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 64/2002, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Bodaproste & Co" - S.N.C. din Tulcea in Dosarul nr. 373/2003 al Tribunalului Tulcea.
    La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita. Curtea dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 391C/2003, avand ca obiect aceeasi exceptie, ridicata de Societatea Comerciala "Ghizila & Co Expres" - S.N.C. Tulcea in Dosarul nr. 1.044/2003 al Tribunalului Tulcea. La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal indeplinita. Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, in temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, raportat la art. 164 din Codul de procedura civila, dispune conexarea Dosarului nr. 391C/2003 la Dosarul nr. 267C/2003.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neintemeiata, aratand ca, in legatura cu constitutionalitatea prevederilor de lege criticate, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin numeroase decizii care isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
    Prin incheierile din 7 martie 2003 si din 6 iunie 2003, pronuntate in dosarele nr. 373/2003 si nr. 1.044/2003, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (3), art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17, 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art. 33, alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (2) si art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, precum si a prevederilor art. 9 lit. b) si art. 10 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 64/2002. Exceptiile au fost ridicate de Societatea Comerciala "Bodaproste & Co" - S.N.C. din Tulcea si de Societatea Comerciala "Ghizila & Co Expres" - S.N.C. Tulcea in cauze avand ca obiect contestatii impotriva proceselor-verbale de constatare si sanctionare a unor contraventii.
    In motivarile exceptiei, avand un continut asemanator, se sustine ca dispozitiile din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, potrivit carora persoana cercetata si acuzata de savarsirea unei contraventii este calificata drept "contravenient" inainte de stabilirea vinovatiei sale, precum si cele privind procedura contraventionala de drept comun, care lasa sarcina probei pe seama presupusului contravenient, incalca prevederile art. 23 alin. (8) si ale art. 20 alin. (1) din Constitutie, raportat la art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in interpretarea data de jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, autorii exceptiei sustin ca nivelul amenzii stabilit prin art. 10 alin. (1) lit. b), coroborat cu art. 9 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 64/2002, contravin prevederilor constitutionale ale art. 134 alin. (2) lit. a).
    Tribunalul Tulcea apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate referitoare la unele dispozitii din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor este neintemeiata. Astfel, in legatura cu invocarea de catre autorii exceptiei a nerespectarii principiului prezumtiei de nevinovatie, arata ca "se face o confuzie intre cele doua domenii cu reglementari diferite penal si extrapenal", deosebirea constand tocmai in aceea ca, "prin insasi natura sa, contraventia are un caracter instantaneu, deci se savarseste la momentul constatarii acesteia de catre agentul constatator". Se mai arata ca legea ofera "posibilitatea exercitarii caii de atac in situatia in care partea este nemultumita de solutia instantei", respectandu-se astfel dreptul constitutional la un proces echitabil si accesul liber la justitie. Pe de alta parte, instanta apreciaza ca dispozitiile criticate referitoare la sarcina probei, care, in opinia autorilor exceptiei, incumba contestatorului, precum si sustinerile ce privesc nivelul amenzii contraventionale reprezinta chestiuni de fond, "de netemeinicie sau de apreciere, si nicidecum de nelegalitate, care sa contravina normelor constitutionale".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, exprimandu-si punctul de vedere in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate invocata in Dosarul nr. 391C/2003, considera ca dispozitiile de lege criticate nu contravin normelor constitutionale si internationale invocate. Se arata ca prevederile art. 23 alin. (8) din Constitutie, precum si cele ale art. 6 paragrafele 1 si 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale opereaza numai in cazul procesului penal, pe cand procedura de judecata a plangerii formulate impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contraventionale, prevazuta de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, este de natura civila, astfel ca dispozitiile constitutionale invocate in motivarea exceptiei nu sunt incidente in cauza. In ceea ce priveste critica referitoare la dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, arata ca acestea stabilesc cuantumul minim si maxim al amenzii contraventionale, ceea ce nu aduce atingere libertatii comertului si concurentei loiale consacrate de art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie. Amenda se aplica, intr-un caz concret, intre limitele prevazute de actul normativ si reflecta gravitatea faptei savarsite.
    Guvernul apreciaza ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, respecta intocmai prevederile art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat contravenientul are la dispozitie caile de atac pentru a contesta sanctiunea aplicata. In legatura cu pretinsa incalcare a art. 23 alin. (8) din Constitutie, arata ca prezumtia de nevinovatie opereaza in cursul procesului penal in favoarea invinuitului sau inculpatului, or procedura de judecata reglementata prin dispozitiile art. 31 - 36 din ordonanta criticata are ca obiect "un proces civil, in care instanta urmeaza sa verifice temeinicia si legalitatea procesului-verbal de constatare a contraventiei, sarcina probei revenind celui care emite o pretentie in fata instantei, respectiv petentului".
    In ceea ce priveste critica privind neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 9 si art. 10 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, arata ca, pe de o parte, dispozitiile acestei ordonante se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, referitoare la principiul proportionalitatii procesului penal, pe cand procedura de judecata a plangerii formulate impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contraventionale, prevazuta de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, este de natura civila, astfel ca dispozitiile constitutionale invocate in motivarea exceptiei nu sunt incidente in cauza. In ceea ce priveste critica referitoare la dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, arata ca acestea stabilesc cuantumul minim si maxim al amenzii contraventionale, ceea ce nu aduce atingere libertatii comertului si concurentei loiale consacrate de art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie. Amenda se aplica, intr-un caz concret, intre limitele prevazute de actul normativ si reflecta gravitatea faptei savarsite.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si presedintelui Camerei Deputatilor, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de autorii acesteia, il constituie prevederile art. 14 alin. (3), art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17, 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (2) si art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, precum si prevederile art. 9 lit. b) si art. 10 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata.
    Prevederile din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 criticate ca fiind neconstitutionale au urmatorul cuprins:
    - Art. 14 alin. (3): "Executarea sanctiunii inchisorii contraventionale se prescrie in termen de un an de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti, daca contravenientul nu a optat pentru prestarea unei activitati in folosul comunitatii.";
    - Art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7): "(1) Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac la organul la care se depune plangerea. [...]
    (5) In cazul in care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.
    (6) In situatia in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.
    (7) In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica <<Alte mentiuni>>, sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal.";
    - Art. 17: "Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.";
    - Art. 18: "Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele in baza carora se fac mentiunile prevazute la art. 16 alin. (3). In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici.";
    - Art. 19. alin. (1): "Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiunea despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia.";
    - Art. 21 alin. (3): "Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.";
    - Art. 24 alin. (2) si (3): "(2) In cazul in care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor in lei.
    (3) Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor confiscate si, daca acestea apartin unei alte persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona, daca este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibila.";
    - Art. 25 alin. (1) si (3): "(1) Procesul-verbal se va inmana sau, dupa caz, se va comunica, in copie, contravenientului si, daca este cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate. [...]
    (3) In situatia in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost obligat la despagubiri, o data cu procesul-verbal acestuia i se va comunica si instiintarea de plata. In instiintarea de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii si, dupa caz, a despagubirii, in termen de 15 zile de la comunicare, in caz contrar urmand sa se procedeze la executarea silita.";
    - Art. 26 alin. (1) si (3): "(1) Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza contravenientului, facandu-se mentiune in acest sens in procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire. [...]
    (3) In cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de catre agentul constatator in termen de cel mult o luna de la data incheierii.";
    - Art. 27: "Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor.";
    - Art. 28: "(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie mentionata in mod expres.
    (2) Plata amenzii se face la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la trezoreria finantelor publice, iar o copie de pe chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte, in termenul prevazut la alin. (1).
    (3) In cazul in care contravenientul a achitat jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ pentru fapta savarsita orice urmarire inceteaza.";
    - Art. 29: "Dispozitiile art. 28 se aplica si in cazurile prevazute la art. 10 alin. (2), daca contravenientul achita jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ pentru fiecare dintre contraventiile constatate, fara ca prin totalizare sa se depaseasca maximul prevazut pentru contraventia cea mai grava.";
    - Art. 31 alin. (2): "Partea vatamata poate face plangere numai in ceea ce priveste despagubirea, iar cel caruia ii apartin bunurile confiscate, altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura confiscarii.";
    - Art. 33 alin. (1): "Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere, precum si a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.";
    - Art. 34 alin. (1): "Instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.";
    - Art. 38 alin. (1): "Avertismentul se adreseaza oral atunci cand contravenientul este prezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator.";
    - Art. 39 alin. (2): "In vederea executarii amenzii organele prevazute la alin. (1) vor comunica din oficiu organelor de specialitate, conform prevederilor legale privind executarea creantelor bugetare, in a caror raza teritoriala domiciliaza sau isi are sediul contravenientul, procesul-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia, ori, dupa caz, dispozitivul hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat plangerea.";
    - Art. 44 alin. (2): "Daca prin contraventia savarsita de un militar in termen s-a produs o paguba sau daca sunt bunuri supuse confiscarii, organul competent potrivit legii va stabili despagubirea pe baza de tarif si va dispune asupra confiscarii. Cate o copie de pe procesul-verbal se comunica contravenientului, partii vatamate si celui caruia ii apartin bunurile confiscate."
    Autorii exceptiei mai invoca si neconstitutionalitatea prevederilor art. 9 lit. b) si art. 10 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. In realitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 9 lit. b) si ale art. 10 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 64/2002, au devenit, ca urmare a republicarii ordonantei de urgenta in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 381 din 5 iunie 2002, art. 10 lit. b) si art. 11 alin. (1) lit. b). In consecinta, prin prezenta decizie Curtea se va pronunta asupra constitutionalitatii acestor din urma dispozitii, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 10 lit. b): "Constituie contraventii urmatoarele fapte daca, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni: (...)
    b) neindeplinirea obligatiei agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu exceptia prevazuta la art. 1 alin. (5), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale, precum si nereintroducerea datelor inscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima inchidere zilnica pana in momentul stergerii memoriei operative.";
    - Art. 11 alin. (1) lit. b): "(1) Amenzile pentru contraventiile prevazute la art. 10 se aplica agentilor economici, cu exceptia celor prevazute la lit. d), astfel: (...)
    b) faptele prevazute la art. 10 lit. a), b), h), j) si k) se sanctioneaza cu amenda de la 20 milioane lei la 100 milioane lei;".
    In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invoca incalcarea art. 20 alin. (1), art. 23 alin. (8) si art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie. Potrivit Constitutiei republicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si renumerotarea textelor, art. 23 alin. (8) a devenit art. 23 alin. (11), iar art. 134 alin. (2) lit. a) a devenit art. 135 alin. (2) lit. a). Prevederile constitutionale mentionate au urmatorul continut:
    - Art. 20 alin. (1): "Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.";
    - Art. 23 alin. (11): "Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.";
    - Art. 135 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;".
    De asemenea, se invoca si incalcarea art. 6 paragrafele 1 si 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care prevede: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.
    2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
    I. Prima critica de neconstitutionalitate vizeaza unele dispozitii din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare. In legatura cu exceptia referitoare la art. 14 alin. (3) din aceasta, Curtea constata ca, ulterior sesizarii sale prin incheierile din 7 martie 2003 si din 6 iunie 2003, textul a fost abrogat in mod expres prin art. I pct. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiintarea inchisorii contraventionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 747 din 26 octombrie 2003. Potrivit art. IV din aceasta ordonanta de urgenta, art. 14 alin. (3) isi inceteaza aplicarea de la data intrarii in vigoare a Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003. Asa fiind, in conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, exceptia de neconstitutionalitate privind aceste dispozitii urmeaza a fi respinsa ca devenita inadmisibila.
    In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate referitoare la celelalte dispozitii de lege criticate, Curtea constata ca ele au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi texte din Constitutie si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in esenta cu aceeasi motivare ca si in prezenta cauza. Cu privire la acestea Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, precum si prin Decizia nr. 319 din 9 septembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 701 din 7 octombrie 2003, constatand constitutionalitatea lor.
    Astfel, in legatura cu criticile prin care se sustine ca, potrivit textelor din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, insusi contravenientul trebuie sa isi probeze in fata instantei nevinovatia, desi constitutional este ca agentul constatator sa dovedeasca vinovatia lui, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 183 din 8 mai 2003 s-a retinut: "desi legiuitorul a dezincriminat contraventiile, potrivit art. 34 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, [...], instanta competenta sa solutioneze plangerea indreptata impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei este obligata sa urmeze anumite reguli procedurale distincte de cele ale dreptului procesual civil, in virtutea carora, asa cum sustine autorul exceptiei, sarcina probei apartine celui care afirma ceva in instanta. Astfel, alin. (1) al textului de lege mentionat stabileste, fara distinctii, ca instanta competenta sa solutioneze plangerea verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, intre care, potrivit art. 33 din ordonanta, si organul care a aplicat sanctiunea, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii. Dispozitiile alin. (2) al art. 34 din ordonanta prevad ca hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs, fara ca motivarea acestuia sa fie obligatorie. Asa fiind, si sub acest aspect, prevederile de lege criticate sunt in deplin acord cu exigentele art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar din procedura de solutionare a plangerii impotriva procesului-verbal de stabilire si sanctionare a contraventiei nu rezulta rasturnarea sarcinii probei, ceea ce ar fi contrar intereselor contravenientului, ci, mai degraba, exercitarea dreptului la aparare".
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor art. 6 paragrafele 1 si 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale art. 23 alin. (11) din Constitutia Romaniei, prin aceeasi decizie Curtea a retinut ca in dreptul romanesc contraventiile au fost scoase de sub influenta legii penale si au fost supuse unui regim administrativ, astfel ca simpla desemnare a unei persoane ca fiind contravenient nu inseamna si stabilirea vinovatiei sale. Utilizarea de catre legiuitor a notiunii de contravenient in dreptul administrativ sau de infractor in dreptul penal nu are semnificatia unei infrangeri a prezumtiei de nevinovatie.
    Intrucat nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea acestei jurisprudente a Curtii, cele statuate prin deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
    II. Cea de-a doua critica de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, coroborate cu art. 10 lit. b) din acelasi act normativ. In legatura cu sustinerile privind neconstitutionalitatea prevederilor art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, prin raportare la art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 319 din 9 septembrie 2003, anterior mentionata. Prin aceasta, respingand exceptia, Curtea a retinut ca "stabilirea unei contraventii si sanctionarea acesteia cu amenda reprezinta o optiune legitima a legiuitorului, care, cu referire la prevederile din ordonanta criticata, da expresie preocuparii statului pentru a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie".
    Solutia si considerentele deciziei invocate isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
    In sfarsit, Curtea nu poate retine existenta unei contrarietati intre prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, si texte din Constitutie, astfel ca si exceptia de neconstitutionalitate privind acest articol urmeaza a fi respinsa.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    I. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Bodaproste & Co" - S.N.C. din Tulcea in Dosarul nr. 373/2003 al Tribunalului Tulcea si de Societatea Comerciala "Ghizila & Co Expres" - S.N.C. Tulcea in Dosarul nr. 1.044/2003 al aceleiasi instante.
    II. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1), (5), (6) si (7), art. 17, 18, art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (2) si (3), art. 25 alin. (1) si (3), art. 26 alin. (1) si (3), art. 27, 28, 29, art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (2) si art. 44 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, precum si a prevederilor art. 10 lit. b) si art. 11 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, exceptie ridicata de aceleasi parti in dosarele aceleiasi instante de judecata.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 4 noiembrie 2003.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent sef,
                              Gabriela Dragomirescu