DECIZIE Nr.
401 din 3 mai 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 1 din Legea nr. 137/2002 privind
unele masuri pentru accelerarea privatizarii
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 391 din 11 iunie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu -
judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea
privatizării, excepţie ridicată de Rivita Handelsges MBH în Dosarul nr.
19.370/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 282 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate,
ridicată de George Becali şi Asociaţia salariaţilor de la Uzina Mecanică
Drăgăşani în Dosarul nr. 31.988/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a
VI-a comercială.
La apelul nominal răspunde, pentru George Becali,
apărătorul acestuia, cu delegaţie la dosar. Se prezintă, de asemenea,
consilierul juridic al părţii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului. Lipseşte celălalt autor al excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care
procedura de citare este legal îndeplinită.
Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul
nr. 333 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate,
ridicată de George Becali în Dosarul nr. 37.000/3/2006 al Tribunalului
Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.
La apelul nominal răspunde, pentru George Becali,
apărătorul acestuia, cu delegaţie la dosar. Se prezintă, de asemenea,
consilierul juridic al părţii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor
ridicate.
Apărătorul autorului excepţiei George Becali, precum şi
consilierul juridic al părţii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului nu se opun conexării dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
conexarea.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 282 D/2007 şi nr. 333 D/2007
la Dosarul nr. 2.405 D/2006, care este primul înregistrat.
Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi
acordă cuvântul pe fond.
Avocatul autorului excepţiei solicită admiterea
acesteia, arătând că problema de principiu care se pune este raportul dintre
interesul general şi cel particular. Astfel, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este scutită de
plata taxelor de timbru, ceea ce contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din
Constituţie, obiectul litigiului reprezentându-l un raport juridic de drept
privat, iar nu unul de drept public. Din coroborarea art. 1 şi 295 din Codul
fiscal rezultă că taxele de timbru se fac venit la bugetul local, iar nu la
bugetul de stat, astfel încât reprezentantul statului ar trebui să se comporte
„ca un particular". Pe de altă parte, textul de lege criticat contravine
şi principiului autonomiei locale reglementat de Carta europeană a autonomiei
locale, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997.
Consilierul juridic al părţii Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate şi menţinerea practicii Curţii Constituţionale în
materie. In acest sens, depune copii de pe deciziile pronunţate anterior de
Curte cu privire la textul de lege criticat. Totodată, mai arată că taxa de
timbru se plăteşte la bugetul de stat, de unde se alocă apoi sume care ajung la
bugetele locale.
Având cuvântul în replică, reprezentantul autorului
excepţiei arată că, din moment ce legea face distincţie între bugetul de stat
şi bugetele locale, atunci aceasta există şi ar trebui să fie avută în vedere.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii
în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 24
noiembrie 2006, 14 februarie 2007 şi 19 februarie 2007, pronunţate în dosarele
nr. 19.370/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială, nr.
31.988/3/2006 şi nr. 37.000/3/2006 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a
comercială, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Legea nr. 137/2002
privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de
Rivita Handelsges MBH, de George Becali şi de Asociaţia Salariaţilor de la
Uzina Mecanică Drăgăşani în cauze având ca obiect
un apel împotriva sentinţei comerciale prin care s-a respins o acţiune în
pretenţii formulată de A.V.A.S., o acţiune în pretenţii introdusă de A.V.A.S.
şi o acţiune în rezoluţiune a contractului de vânzare-cumpărare, acţiuni
introduse de Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizării în Industrie,
care ulterior a fost comasat prin absorbţie cu A.V.A.S.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că textul de lege criticat este contrar
dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 21 alin.
(1) -(3) şi ale art. 124 alin. (2). In acest sens, arată că, prin art. 401 din Legea nr. 137/2002, A.V.A.S.
este scutită de la plata taxelor de timbru, spre deosebire de celelalte părţi
în proces, îngrădindu-se în acest mod accesul acestora la justiţie.
George Becali şi Asociaţia salariaţilor de la Uzina
Mecanică Drăgăşani, în calitate de autori ai excepţiei, mai arată că dispoziţiile legale criticate
aduc atingere şi prevederilor art. 11, 20, art. 120 alin. (1), art. 137 alin.
(1) şi art. 148 alin. (3) şi (4) din Constituţie, precum şi celor ale Cartei
europene a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, deoarece
scutesc instituţiile statului de la plata taxelor de timbru care trebuie să
ajungă la bugetele locale.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că art. 401 din Legea nr. 137/2002 nu aduce atingere dispoziţiilor
constituţionale invocate, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională în
jurisprudenţa sa.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, deoarece
legiuitorul este suveran în acordarea de scutiri de la plata taxelor de timbru
în considerarea unor situaţii deosebite în care se află părţile, iar acţiunile
în cazul cărora operează scutirea sunt în strânsă legătură cu bugetul statului,
fiind formulate pentru realizarea unui interes public.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 din Legea nr. 137/2002 este
inadmisibilă în raport cu dispoziţiile art. 148 alin. (3) şi (4) din
Constituţie şi neîntemeiată în raport cu celelalte prevederi constituţionale
invocate în motivarea excepţiei, sens în care a statuat şi Curtea
Constituţională în jurisprudenţa sa.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea în
jurisprudenţa sa.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorii-raportori, susţinerile apărătorului autorului excepţiei şi ale
consilierului juridic al A.V.A.S, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art.
1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 401 din Legea nr. 137/2002 privind unele
măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002,
modificat prin art. I pct. 18 din Ordonanţa Guvernului
nr. 36/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002 privind unele
măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2004.
Textul de lege criticat are următorul conţinut:
- Art. 401 din Legea nr. 137/2002: „Cererile formulate de instituţia publică implicată, în legătură cu
calitatea de acţionar la societăţile comerciale aflate în portofoliul acesteia,
cu procesul de privatizare, cu obligaţiile decurgând din contractele de
vânzare-cumpărare de acţiuni, cu obligaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sau de prezenta lege,
cu executarea hotărârilor judecătoreşti şi cu orice alte acte procedurale,
efectuate de şi pentru aceasta, sunt scutite de la plata taxelor judiciare de
timbru şi a timbrului judiciar, cauţiuni şi orice alte taxe care se fac,
potrivit legii, venit la bugetul de stat."
Aceste prevederi sunt considerate de autorii excepţiei
a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi
(2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) - (3) referitoare la
accesul liber la justiţie şi ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea,
imparţialitatea şi egalitatea justiţiei. Totodată, George Becali şi Asociaţia
salariaţilor de la Uzina Mecanică Drăgăşani, în calitate de autori ai
excepţiei, mai arată că dispoziţiile legale criticate aduc atingere şi
prevederilor constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi
dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind
drepturile omului, ale art. 120 alin. (1) referitoare la principiile
organizării administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, ale
art. 137 alin. (1) privind reglementarea prin lege a modului de formare,
administrare, întrebuinţare şi control al resurselor financiare ale statului,
ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice şi ale
art. 148 alin. (3) şi (4) privind prioritatea prevederilor tratatelor
constitutive ale Uniunii Europene şi a celorlalte reglementări comunitare cu
caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din dreptul intern, precum
şi ale Cartei europene a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997.
Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine
următoarele:
Prevederile art. 401
din Legea nr. 137/2002 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate
prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1)-(3) din
Legea fundamentală, Curtea respingând de fiecare dată excepţia. Astfel, soluţia
şi considerentele cuprinse în deciziile nr. 24 din 27 ianuarie 2004, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004, şi nr. 629 din 3 octombrie 2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 917 din 10 noiembrie 2006, îsi menţin valabilitatea si în cauza
de faţă.
Pentru aceleaşi considerente nu poate fi primită nici
critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 124 alin. (2) din Constituţie
privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.
In ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia textul
de lege criticat scuteşte o instituţie a statului de la plata taxelor de timbru
care trebuie să ajungă la bugetele locale, ceea ce ar aduce atingere art. 11 şi
20 din Legea fundamentală, prin raportare la dispoziţiile Cartei europene a
autonomiei locale ratificate prin Legea nr. 199/1997, precum şi art. 120 alin.
(1) şi art. 137 alin. (1) din Constituţie, Curtea observă că nici aceasta nu
poate fi primită.
Principiul autonomiei locale se conturează printr-o serie de norme constituţionale şi legale, care nu
exclud însă posibilitatea legiuitorului de a excepta de la plata taxelor (în
speţă taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar) anumite autorităţi care,
prin natura atribuţiilor lor, reprezintă interesele generale ale statului
român. Astfel, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 23/2004, A.V.A.S. este instituţie de specialitate a administraţiei publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Atribuţiile
acesteia, aşa cum au fost stabilite de lege, servesc interesului general.
In final, Curtea mai reţine că dispoziţiile art. 148
alin. (3) şi (4) din Legea fundamentală nu au incidenţă în speţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 401 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea
privatizării, excepţie ridicată de Rivita Handelsges MBH în Dosarul nr.
19.370/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială, de George
Becali şi Asociaţia salariaţilor de la Uzina Mecanică Drăgăşani în Dosarul nr.
31.988/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială şi de George
Becali în Dosarul nr. 37.000/3/2006 al aceleiaşi instanţe.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu