DECIZIE Nr.
384 din 25 martie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 250 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 316 din 22 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală,
excepţie invocată de Mircea Surcel în Dosarul nr. 1.666/116/2007 al
Tribunalului Călăraşi - Secţia penală.
La apelul nominal este prezent apărătorul ales al
autorului excepţiei, dl avocat Ion Gureşoae din cadrul Baroului Bucureşti,
lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Având cuvântul, acesta solicită admiterea excepţiei aşa
cum a fost formulată, susţinând că textul de lege criticat, în actuala
redactare, încalcă dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Arată
în ce a constat încălcarea acestor drepturi în situaţia de fapt dedusă
judecăţii instanţei în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstitutionalitate.
Ministerul Public solicită respingerea excepţiei ca
inadmisibilă, arătând că este criticat art. 250 din Codul de procedură penală
din perspectiva caracterului incomplet al acestuia.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Incheierea din 15 noiembrie 2007, pronunţată în
Dosarul nr. 1.666/116/2007, Tribunalul Călăraşi - Secţia penală a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor
art. 250 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată în dosarul
menţionat de Mircea Surcel.
In motivarea excepţiei de neconstitutionalitate se susţine, în esenţă, că „art. 250 din Codul de procedură penală,
în redactarea actuală, nu asigură inculpatului dreptul la un proces echitabil,
în sensul că, din moment ce nu există nicio prevedere care să cenzureze, mai
precis să oblige organul de anchetă în momentul prezentării materialului de
urmărire penală, dosarul, cu întreg materialul, ar trebui să fie înregistrat şi
numerotat, nemaifiind suspiciunea că parchetul ar avea posibilitatea să adauge
noi probe. Prin aceasta se îngrădeşte posibilitatea învinuitului sau
inculpatului să îşi formuleze apărările în mod corespunzător şi, implicit, prin
aceasta se încalcă şi dreptul la apărare".
Tribunalul Călăraşi - Secţia penală consideră că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Apreciază că inculpatului nu i-a fost încălcat dreptul la apărare şi i-a fost
prezentat în mod legal materialul de urmărire penală, arătând totodată că nu
există nicio prevedere legală care să oblige organul de anchetă ca, în momentul
prezentării materialului de urmărire penală, să aibă dosarul numerotat, „acesta
fiind un aspect de ordine interioară".
In conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi
Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitutionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile
criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. Se face referire la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie şi se arată că, în realitate,
excepţia de neconstitutionalitate invocată vizează aspecte legate de
interpretarea legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile
autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstitutionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstitutionalitate îl
constituie art. 250 din Codul de procedură penală, având următorul conţinut: „După
punerea în mişcare a acţiunii penale, dacă au fost efectuate toate actele de
urmărire necesare, organul de cercetare penală cheamă pe inculpat în faţa sa
şi:
a) îi pune în vedere că are dreptul de a lua
cunoştinţă de materialul de urmărire penală, arătându-i şi încadrarea juridică
a faptei săvârşite;
b) îi asigură posibilitatea de a lua de îndată
cunoştinţă de material. Dacă inculpatul nu poate să citească, organul de
cercetare penală îi citeşte materialul;
c) îl întreabă, după ce a luat cunoştinţă de
materialul de urmărire penală, dacă are de formulat cereri noi sau dacă voieşte
să facă declaraţii suplimentare."
Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt
cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art.
24 referitoare la dreptul la apărare.
Examinând excepţia de neconstitutionalitate astfel cum
a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunţat, în jurisprudenţa sa,
asupra constituţionalităţii art. 250 din Codul de procedură penală, prin
raportare la dispoziţiile art. 21 şi 24 din Legea fundamentală, reţinând că
aceste prevederi legale constituie veritabile garanţii ale dreptului la apărare
şi ale dreptului la un proces echitabil.
In acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 95 din 15
februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 213 din 14 martie 2005, şi
Decizia nr. 636 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 875
din 26 octombrie 2006, ale căror considerente sunt valabile şi în prezenta
cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea
jurisprudenţei Curţii.
In plus, prin criticile formulate în prezenta cauză se
solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat, în sensul ca
acesta să reglementeze obligaţia numerotării dosarului, respectiv a
materialului de urmărire penală. Asemenea critici excedează însă competenţei
Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost
sesizată.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1)şi (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstitutionalitate a
dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de
Mircea Surcel în Dosarul nr. 1.666/116/2007 al Tribunalului Călăraşi - Secţia
penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 martie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta