DECIZIE   Nr. 368 din  5 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 739 din 15 august 2005

    Ioan Vida               - presedinte
    Nicolae Cochinescu      - judecator
    Constantin Doldur       - judecator
    Acsinte Gaspar          - judecator
    Kozsokar Gabor          - judecator
    Petre Ninosu            - judecator
    Ion Predescu            - judecator
    Serban Viorel Stanoiu   - judecator
    Iuliana Nedelcu         - procuror
    Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicata de Rakosfalvy T. Zoltan in Dosarul nr. 3.245/2004 al Judecatoriei Sfantu Gheorghe.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, deoarece considera ca art. 217 alin. 1 din Codul penal reprezinta forma infractiunii de distrugere care are cel mai redus pericol social, pe cand art. 219 alin. 1 din Codul penal, desi este o fapta comisa din culpa, presupune existenta unui pericol social mai mare, intrucat prin modalitatea de savarsire prezinta pericol public. Pe cale de consecinta, invocarea lipsei unui tratament de procedura identic referitor la principiul oficialitatii nu este de natura a duce la concluzia incalcarii art. 16 din Constitutie, deoarece textele legale criticate nu instituie nici un fel de discriminari cu privire la aplicarea acestui principiu tuturor persoanelor aflate in una dintre situatiile juridice prevazute de cele doua infractiuni.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 24 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 3.245/2004, Judecatoria Sfantu Gheorghe a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal.
    Exceptia a fost ridicata de Rakosfalvy T. Zoltan in dosarul cu numarul de mai sus, avand ca obiect solutionarea unei cauze penale.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prin incriminarea infractiunilor de distrugere si distrugere din culpa, in reglementarea variantelor prevazute de alin. 1, se aduce atingere principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, deoarece se creeaza o diferentiere prin aplicarea nejustificata a principiului oficialitatii in exercitarea actiunii penale. Astfel, spre deosebire de subiectul activ al infractiunii de distrugere intentionata (art. 217 alin. 1 din Codul penal), persoana cercetata pentru infractiunea de distrugere din culpa (art. 219 alin. 1 din Codul penal) nu poate beneficia de consecintele impacarii partilor sau ale retragerii plangerii prealabile. Aceasta inechitate rezida si din imprejurarea ca permite aplicarea unui regim sanctionator mai sever pentru o infractiune savarsita din culpa fata de regimul aplicat aceleiasi infractiuni comise cu intentie.
    In opinia autorului exceptiei aceasta reglementare diferentiata produce aceleasi consecinte si in ceea ce priveste ocrotirea proprietatii private.
    Judecatoria Sfantu Gheorghe opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece legiuitorul este cel care decide modalitatea de sesizare a instantei, prin plangere prealabila sau rechizitoriu, cat si regimul juridic aplicabil fiecarei infractiuni in parte, in functie de gravitatea faptei, de consecintele produse, de atingerea adusa valorilor sociale protejate de lege ori de alte aspecte avute in vedere la incriminarea faptei.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul Romaniei apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece incadrarea juridica a faptelor de distrugere in functie de latura subiectiva a infractiunii, respectiv daca aceasta a fost savarsita cu intentie sau din culpa, este o chestiune de aplicare a legii care excede controlului de constitutionalitate. Instanta judecatoreasca este singura competenta sa stabileasca daca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 217 din Codul penal sau cele ale art. 219 din acelasi cod.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece instituirea unui tratament penal diferit pentru acele forme diferite ale infractiunii de distrugere, apreciate de legiuitor ca fapte cu un grad de pericol social diferit, nu contravine sub nici un aspect principiului egalitatii cetatenilor in fata legii. In acest sens Curtea Constitutionala, in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a decis in mod constant ca principiul egalitatii si nediscriminarii nu are semnificatia instituirii unei uniformitati, ci permite ca in situatii diferite sa se aplice un tratament juridic diferit cand aceasta se justifica in mod rational si obiectiv.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 217 alin. 1 si ale art. 219 alin. 1 din Codul penal, cu urmatorul continut:
    - Art. 217 alin. 1 din Codul penal - Distrugerea:
    "Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda.";
    - Art. 219 alin. 1 din Codul penal - Distrugerea din culpa:
    "Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, in cazul in care fapta este savarsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda."
    Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1), potrivit carora "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari", precum si ale art. 44 alin. (2) teza initiala, potrivit carora "Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege". Legiuitorul roman a optat pentru regula generala de urmarire, judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor, ca fapte antisociale. Este dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii de la aceasta regula generala. Astfel, s-a prevazut ca in anumite cazuri, datorita caracterului si continutului concret al faptelor, statutului special al autorului faptei ori al persoanei vatamate sau relatiilor speciale dintre faptuitor si persoana lezata, punerea in miscare a actiunii penale sa fie conditionata de existenta plangerii prealabile a persoanei vatamate. Generalizarea acestei conditionari ar impiedica insa in mod evident protectia eficienta a societatii, a intereselor generale fata de faptele care prezinta pericol social, prevazute de legea penala.
    Curtea constata, de asemenea, ca in cazul infractiunii de distrugere din culpa prevazute de art. 219 alin. 1 din Codul penal, legiuitorul are temeiuri serioase de politica penala sa pastreze principiul oficialitatii, avand in vedere gradul de pericol ridicat pe care il presupune aceasta fapta antisociala. In consecinta, nu se poate vorbi de incalcarea principiului constitutional al egalitatii in drepturi, deoarece nu exista identitate de situatii juridice care sa duca la concluzia ca tratamentul juridic diferit constituie o discriminare.
    In ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (2), Curtea constata, de asemenea, ca nu poate fi primita aceasta sustinere, deoarece aceleasi ratiuni sunt valabile si in ceea ce priveste protectia dreptului de proprietate privata.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 217 alin. 1 si art. 219 alin. 1 din Codul penal, exceptie ridicata de Rakosfalvy T. Zoltan in Dosarul nr. 3.245/2004 al Judecatoriei Sfantu Gheorghe.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 5 iulie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Afrodita Laura Tutunaru