Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Săndiţa Neaţă în Dosarul nr. 1.711/62/2016 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 915D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 916-938D/2016 şi nr. 1.035D/2016, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Liliana Daniela Ghegoiu, Ecaterina Radulea, Georgeta Postelnicu, Ana Poloşan, Maria Daniela Nistor, Rodica Muşat, Anişoara Morcov, Ileana Mihuţ, Elena Ispas, Simona Ionuţ, Gyongyver Domby Sylvia, Dolhescu Lucica, Delia Cristina, Dorin Codarcea Munteanu, Corina Maria Ciobanu, Daniela Mădălina Buzescu, Lilla Bencze, Irina Budescu, Mihaela Agripina Both, Mihaela Mariana Borş, Nicoleta Letiţia Boghian, Dan Liviu Biriş, Brigitta Tunde Barko şi de reclamanţii Monica Cristina Albu şi alţii, în dosarele nr. 1.712-1.734/62/2016 şi nr. 5.123/62/2015 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.4. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 916-938D/2016 şi nr. 1.035D/2016 la Dosarul nr. 915D/2016, care a fost primul înregistrat.5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:6. Prin încheierile din 6 mai 2016, pronunţate în dosarele nr. 1.711-1.734/62/2016, şi prin Încheierea din 24 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.123/62/2015, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Săndiţa Neaţă, Liliana Daniela Ghegoiu, Ecaterina Radulea, Georgeta Postelnicu, Ana Poloşan, Maria Daniela Nistor, Rodica Muşat, Anişoara Morcov, Ileana Mihuţ, Elena Ispas, Simona Ionuţ, Gyongyver Domby Sylvia, Dolhescu Lucica, Delia Cristina, Dorin Codarcea Munteanu, Corina Maria Ciobanu, Daniela Mădălina Buzescu, Lilla Bencze, Irina Budescu, Mihaela Agripina Both, Mihaela Mariana Borş, Nicoleta Letiţia Boghian, Dan Liviu Biriş, Brigitta Tunde Barko şi de reclamanţii Monica Cristina Albu şi alţii, în cauze având ca obiect drepturi băneşti.7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece impun ca anumite componente ale remuneraţiei cuvenite pentru munca prestată să fie calculate la o anumită dată, fără a ţine seama de situaţiile concrete ale realităţii social-economice existente, aşa cum sunt inflaţia ori modificarea condiţiilor socio-economice. În fapt, autorii arată că beneficiază de toate sporurile prevăzute de lege (spor de ture, de noapte, de TBC, de chirurgie etc.) prin raportare la cuantumul salariului avut în plată în luna octombrie 2010, iar nu la cel corespunzător datei plăţii efective. Astfel, sporurile sunt calculate la o valoare mai mică decât cea a salariului de bază efectiv în plată. Precizează că, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 547/2010, „Cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază în luna respectivă [...]". De asemenea, autorii excepţiei susţin şi că dispoziţiile de lege criticate ar determina o salarizare diferită faţă de personalul din sectorul privat.8. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă consideră că art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 nu încalcă prevederile constituţionale şi internaţionale invocate, fiind atributul exclusiv al legiuitorului de a reglementa situaţiile care corespund nevoilor sociale la un moment dat.9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.10. Guvernul, în dosarele nr. 915-938D/2016, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, critica autorilor excepţiei vizând probleme de interpretare şi aplicare a legii, iar nu aspecte de neconstituţionalitate. În Dosarul nr. 1.035D/2016 consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la discriminare.11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la principiul egalităţii în faţa legii. Cât priveşte dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţie consideră că domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice ţine de competenţa statului membru, iar nu a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că acesta nu intră sub incidenţa reglementărilor Uniunii Europene.12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.[...] (5) În salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege. 15. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea susţin că sunt încălcate următoarele prevederi internaţionale: art. 7 şi art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului referitoare la egalitate, respectiv dreptul la muncă şi egalitatea remunerării pentru o muncă egală, şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind proprietatea.16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la aceleaşi susţineri, raportate la aceleaşi dispoziţii din Constituţie, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 706 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 22 martie 2017, şi prin Decizia nr. 762 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 31 martie 2017, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.17. La paragraful 17 al Deciziei nr. 762 din 13 decembrie 2016, Curtea a reţinut că un prim aspect invocat de autorii excepţiei se referă la modul în care legea a fost interpretată şi aplicată în ceea ce priveşte calculul sporurilor salariale cuvenite, considerând că acest cuantum ar fi trebuit raportat la salariul aflat în plată şi nu la nivelul salariului aferent lunii octombrie 2010. Or, Curtea a observat că autorii excepţiei nu fac o comparaţie între două categorii de persoane, ci între ceea ce legea prevede şi ceea ce aceştia şi-ar fi dorit să prevadă, ceea ce nu reprezintă o veritabilă critică de constituţionalitate din prisma dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.18. Referitor la susţinerile autorilor excepţiei vizând inegalitatea de tratament sub aspectul salarizării între domeniul public şi cel privat, Curtea a reţinut, la paragraful 18 al Deciziei nr. 762 din 13 decembrie 2016, că, prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat că „angajaţii din mediul public nu se află în aceeaşi situaţie juridică precum cei din mediul privat. Cei care sunt angajaţi în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legaţi, în mod esenţial, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizaţiile sau soldele de bugetul public naţional, de încasările şi de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecinţe în ceea ce priveşte diminuarea cheltuielilor din acest buget. Or, salariile/indemnizaţiile/soldele reprezintă astfel de cheltuieli - mai exact, cheltuieli de personal. În schimb, în mediul privat raporturile de muncă sunt guvernate întotdeauna de contractul individual de muncă încheiat între un angajat şi un angajator."19. Analizând criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile constituţionale şi convenţionale privind dreptul de proprietate, la paragraful 19 al Deciziei nr. 762 din 13 decembrie 2016, Curtea a reţinut că aceste critici au în vedere o diminuare a cuantumului sporurilor salariale prin modul de calcul reglementat de dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010. Astfel, autorii excepţiei susţin că majorarea cu 15% a sporurilor, prevăzută de dispoziţiile de lege criticate, ar trebui să se raporteze la cuantumul salariului corespunzător datei plăţii acestuia. Or, faţă de această critică, Curtea reţine că majorarea prevăzută de art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 a sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut ori indemnizaţia brută de încadrare a urmărit revenirea parţială a cuantumului acestor drepturi la nivelul avut anterior reducerilor dispuse prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. Potrivit acestui ultim text de lege, „Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%." Prin urmare, textul de lege criticat nu stabileşte modul în care aceste sporuri se calculează raportat la cuantumul salariului, acesta fiind domeniul de reglementare al altor norme de lege, ci majorarea acestor drepturi băneşti după diminuarea temporară a cuantumului lor prin dispoziţiile Legii nr. 118/2010. Aşa fiind, critica de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar aceste concluzii sunt valabile şi în ceea ce priveşte aspectele de neconstituţionalitate invocate de autorii excepţiei în raport cu dreptul la muncă.20. Referitor la invocarea prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea a observat că aceste prevederi constituţionale nu sunt incidente în cauză, textul de lege criticat nereglementând aspecte care privesc accesul la justiţie.21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.22. În final, Curtea reţine că dispoziţiile art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, invocate de autorii excepţiei în susţinerea acesteia, nu au incidenţă în cauza de faţă.23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Săndiţa Neaţă, de Liliana Daniela Ghegoiu, de Ecaterina Radulea, de Georgeta Postelnicu, de Ana Poloşan, de Maria Daniela Nistor, de Rodica Muşat, de Anişoara Morcov, de Ileana Mihuţ, de Elena Ispas, de Simona Ionuţ, de Gyongyver Domby Sylvia, de Dolhescu Lucica, de Delia Cristina, de Dorin Codarcea Munteanu, de Corina Maria Ciobanu, de Daniela Mădălina Buzescu, de Lilla Bencze, de Irina Budescu, de Mihaela Agripina Both, de Mihaela Mariana Borş, de Nicoleta Letiţia Boghian, de Dan Liviu Biriş, de Brigitta Tunde Barko şi de Monica Cristina Albu şi alţii, în dosarele nr. 1.711-1.734/62/2016 şi nr. 5.123/62/2015 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean