Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi a art. 19 din Legea nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.077/40/2015 (reunit cu Dosarul nr. 1.862/40/2015*) al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.848D/2015.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:4. Prin Încheierea din 26 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.077/40/2015, reunit cu Dosarul nr. 1.862/40/2015*, a cărei eroare materială a fost îndreptată prin Încheierea din 11 martie 2016, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi a art. 19 din Legea nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Liliana Teodoriu în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect contestaţie la deciziile de pensionare.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), deoarece valoarea indicelui de corecţie de 1,07 pentru anul 2015 este stabilită arbitrar, cu încălcarea art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. După aplicarea formulei de calcul prevăzute de art. 170 din Legea nr. 263/2010, la valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul 2015 de 830,2 lei rezultă un indice de corecţie de 1,19, deci mai mare decât indicele de corecţie de 1,07. De asemenea, pentru anul 2014, deşi valoarea punctului de pensie în anul 2014 a crescut faţă de anul 2013, nu se justifică diminuarea indicelui de corecţie la 1,07.6. Tribunalul Botoşani - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar aspectele invocate constituie probleme de aplicare a legii, iar nu de constituţionalitate.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece autoarea acesteia critică dispoziţii din cuprinsul unor legi prin intermediul cărora s-a instituit o normă derogatorie, cu aplicabilitate limitată în timp, de la prevederile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, iar verificarea cifrelor reprezentând indici de corecţie nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 30 decembrie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins:– Art. 19 din Legea nr. 340/2013: „În anul 2014 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07."; – Art. 19 din Legea nr. 187/2014: „În anul 2015 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,07." 13. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate stabilesc pentru anii 2014 şi 2015 valoarea indicelui de corecţie. Art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010 instituie formula de calcul al indicelui de corecţie, având următorul conţinut: „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011." 15. Cu privire la indicele de corecţie stabilit de art. 170 din Legea nr. 263/2010, prin Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015, paragraful 22, Curtea a reţinut că, deşi art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecţie (raportul dintre 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - şi anume câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an. Astfel, legiuitorul a instituit, prin art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, pentru anul 2013, o cifră fixă de 1,06 ce urma să se aplice tuturor persoanelor pensionate în anul 2013. Însă, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 a fost publicată la data de 23 ianuarie 2013, dispoziţiile art. III alin. (2) şi (3) fiind retroactive, au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, decizie prin care Curtea Constituţională a constatat şi că art. III alin. (1) care instituia indicele de corecţie de 1,06 trebuie să se aplice numai persoanelor pensionate după data de 23 ianuarie 2013. 16. Aşadar, aceleaşi considerente sunt valabile şi cu privire la normele de lege criticate, care stabilesc indicele de corecţie valabil pentru anii 2014 şi 2015, legiuitorul având posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecţie aplicabilă într-un anumit an, evident, cu respectarea prevederilor constituţionale. 17. Curtea a mai constatat, prin decizia sus-menţionată, paragraful 24, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, de exemplu prin Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008. 18. Totodată, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că, prin deciziile nr. 437 din 29 octombrie 2013 şi nr. 463 din 17 septembrie 2014, instanţa de contencios constituţional nu a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege care instituiau anumite cifre ca reprezentând indici de corecţie, întrucât nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, stabilirea acestor cifre fiind atributul exclusiv al legiuitorului. Însă Curtea a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate din perspectiva principiului neretroactivităţii şi a efectelor obligatorii ale deciziilor sale. 19. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate care stabilesc pentru anii 2014 şi 2015 valoarea indicelui de corecţie aplicabil punctajului mediu anual realizat de asigurat nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 1.077/40/2015 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 şi a art. 19 din Legea nr. 187/2014 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean