DECIZIE   Nr. 351 din 2 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 1 si art. 305 din Codul de procedura civila

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 455 din 25 mai 2006

Ioan Vida                                        - preşedinte

Nicolae Cochinescu                        - judecător

Aspazia Cojocaru                           - judecător

Kozsokar Gabor                             - judecător

Acsinte Gaspar                               - judecător

Petre Ninosu                                   - judecător

Ion Predescu                                  - judecător

Şerban Viorel Stănoiu                    - judecător

Ion Tiucă                                         - procuror

Mădălina Ştefania Diaconu            - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 3041 şi 305 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Stanciu şi Gabriela Stanciu în Dosarul nr. 965/Cv/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Incheierea din 29 noiembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 965/Cv/2005, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 3041 şi 305 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Marin Stanciu şi Gabriela Stanciu cu prilejul soluţionării unui recurs civil.

In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că „restrângerea, pe care o apreciem nefirească, a posibilităţii părţii de a solicita şi obţine administrarea de probatorii în recurs, spre deosebire de calea de atac a apelului, contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 24 alin. (1) din Constituţie". Cu privire la art. 3041 din Codul de procedură civilă, care prevede că recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, iar instanţa poate să examineze cauza sub toate aspectele, consideră că acesta încalcă Legea fundamentală deoarece nu instituie o obligaţie, ci o facultate pentru instanţele de judecată de a cerceta pricina şi sub aspectul temeiniciei.

Tribunalul Argeş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2),ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3041 şi 305 din Codul de procedură civilă. Art. 305 a fost modificat prin Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Dispoziţiile legale criticate au următoarea redactare:

-   art. 3041: „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele. ";

- art. 305: „In instanţa de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor."

In susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 24 din Constituţie, referitoare la egalitatea în faţa legii şi la dreptul la apărare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte constituţionalitatea art. 305 din Codul de procedură civilă, s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 396 din 12 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 1 septembrie 2005, prin care a respins criticile formulate împotriva acestui text legal, arătând că, în urma modificărilor şi completărilor aduse Codului de procedură civilă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000, recursul a devenit o cale extraordinară de atac, ceea ce justifică deosebirea faţă de apel în ceea ce priveşte inadmisibilitatea probelor noi, cu excepţia înscrisurilor.

Referitor la art. 3041 din Codul de procedură civilă, recursul constituie în această ipoteză o cale de atac cu caracter devolutiv, în care, ca şi în cazul apelului, instanţa de recurs judecă însăşi cauza, atât sub aspectul legalităţii, cât şi sub acela al temeiniciei, nelimitându-se să examineze doar hotărârea pronunţată de prima instanţă, exclusiv pentru motivele de casare prevăzute în art. 304 din Codul de procedură civilă.

Justificarea acestei reglementări derogatorii de la regula generală a caracterului nedevolutiv al recursului ţine de deosebirile esenţiale existente între cele două situaţii avute în vedere de legiuitor. Astfel, în situaţia în care s-a putut exercita calea de atac a apelului, cauza a fost, integral şi sub toate aspectele legalităţii şi temeiniciei soluţiei pronunţate de prima instanţă, examinată de o instanţă de control judiciar, la un grad de jurisdicţie superior, iar recursul va putea fi exercitat pentru motive concret şi limitativ determinate, care vizează legalitatea deciziei pronunţate în apel. In situaţia în care părţilor nu le este deschisă calea de atac a apelului, apare firesc ca instanţa să poată cerceta sub toate aspectele cauza dedusă judecăţii.

Această posibilitate, coroborată cu principiul rolului activ al judecătorului, conform căruia instanţa are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale, este menită să asigure părţilor o judecată echitabilă şi să conducă instanţa la cercetarea şi aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunţarea unei soluţii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA   CONSTITUŢIONALĂ

In numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3041 şi 305 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Stanciu şi Gabriela Stanciu în Dosarul nr. 965/Cv/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 mai 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu