DECIZIE   Nr. 35 din  9 martie 1999

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 158 din 15 aprilie 1999

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Mihai Paul Cotta       - magistrat-asistent

    Pe rol, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, ridicata de Societatea Comerciala "Frigorex Romania" - S.R.L. din Timisoara in Dosarul nr. 8.770/1997 al Judecatoriei Timisoara, privind pe contestatoarea Societatea Comerciala "Frigorex Romania" - S.R.L. in contradictoriu cu Garda Financiara Timisoara.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 9 martie 1999, in lipsa partilor legal citate si in prezenta reprezentantului Ministerului Public, care a pus concluzii de respingere a exceptiei, deoarece nu exista nici un temei constitutional care sa limiteze libertatea de optiune a legiuitorului, iar jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului nu isi gaseste aplicabilitate in cauza de fata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Judecatoria Timisoara, prin Incheierea din 26 mai 1998, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995, ridicata de Societatea Comerciala "Frigorex Romania" - S.R.L. Timisoara.
    In motivarea exceptiei se sustine ca dispozitiile atacate contravin prevederilor art. 1 si 3 din Legea nr. 32/1968, deoarece intre aceste categorii de norme "nu opereaza nici regula lex posterior derogat priori si nici facultatea recunoscuta legii speciale de a deroga de la legea generala". In sistemul nostru de drept atat infractiunea, cat si contraventia au sanctiuni principale comune: amenda si inchisoarea. Or, fata de pericolul social diferit al celor doua categorii de fapte, sanctiunea principala, care este amenda contraventionala, nu poate depasi maximul general al pedepsei cu amenda, prevazuta pentru infractiuni. Totodata se afirma ca a fost incalcata si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a extins garantiile prevazute la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale la toate categoriile de sanctiuni, inclusiv la cele contraventionale.
    Exprimandu-si opinia, instanta de judecata considera ca prevederile legale atacate contravin dispozitiilor art. 1 si 3 din Legea nr. 32/1968 si celor ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, fiind totodata neconstitutionale in raport cu prevederile art. 16 si 20 din Constitutie. Se arata ca, spre deosebire de infractiune, pentru care legiuitorul a stabilit limitele in cadrul carora instanta poate face individualizarea pedepsei cu amenda, in cazul sanctiunii contraventionale, astfel cum a fost reglementata in textul atacat, desi este o fapta cu pericol social mai redus, limita maxima depaseste cu mult maximul general prevazut de Codul penal. De asemenea, se considera ca, in vederea respectarii in Romania a Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, urmeaza sa se atribuie caracter organic" normelor din cap. I intitulat <<Dispozitii generale>> din Legea nr. 32/1968, ca fiind acelea care fixeaza regimul juridic al contraventiei".
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost solicitate punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
    In punctul de vedere al Guvernului se apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata este neintemeiata, deoarece, astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 9 din 24 ianuarie 1995, nu poate fi interzisa optiunea legiuitorului cu privire la stabilirea sistemului de amenzi contraventionale, iar pe de alta parte, art. 3 din Legea nr. 32/1968 se refera exclusiv la contraventiile reglementate prin hotarari ale Guvernului sau prin acte normative ale autoritatilor publice locale.
    Se precizeaza ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului nu numai ca nu impune Romaniei sanctionarea contraventiilor printr-o lege de aceeasi forta juridica cu cea prin care se incrimineaza infractiunile, dar invocarea acesteia nu are nici o relevanta in raport cu legea prin care sunt reglementate contraventiile, cerandu-se numai respectarea legalitatii sanctionarii si asigurarea tuturor garantiilor procesuale impuse de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie si art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Aceasta exceptie are ca obiect dispozitiile art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995, care prevad:
    "In cazul constatarii nerespectarii termenelor mentionate la pot. 3, 5 si 6, precum si a celor mentionate in autorizatia Bancii Nationale a Romaniei, eliberata conform pct. 4, privind repatrierea incasarilor in valuta, se vor aplica urmatoarele amenzi contraventionale reprezentand:
    - 10%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri de pana la 30 de zile calendaristice;
    - 15%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru intarzieri intre 30 si 60 de zile calendaristice;
    - 20%, in lei, asupra sumelor in valuta nerepatriate, pentru fiecare luna calendaristica care depaseste primele 60 de zile de intarziere.
    In toate situatiile se mentine obligatia repatrierii sumelor in valuta in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii contraventiei.
    In cazul depasirii termenului de la alineatul precedent, penalitatile stabilite la art. 7 din Legea nr. 76/1992, astfel cum a fost modificat prin prezenta ordonanta, se majoreaza cu 50% ."
    Cu privire la constitutionalitatea prevederilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 161 din 10 noiembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 11 ianuarie 1999. Prin aceasta decizie Curtea, cu majoritate de voturi, a respins exceptia de neconstitutionalitate, retinand in esenta urmatoarele:
    Dispozitiile textului atacat nu contravin prevederilor de principiu ale art. 1 si 3 din Legea nr. 32/1968, referitoare la deosebirea de gravitate dintre infractiuni si contraventii si la obligativitatea stabilirii unor limite minime si maxime ale amenzilor contraventionale. Prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 9 din 24 ianuarie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 27 din 7 februarie 1995, s-a statuat ca nu exista nici o interdictie constitutionala care sa limiteze libertatea de optiune a legiuitorului in ceea ce priveste modificarea sistemului de amenzi din sume fixe in sume procentuale. Art. 3 din Legea nr. 32/1968, invocat in sustinerea neconstitutionalitatii, se refera exclusiv la contraventiile reglementate prin hotarari ale Guvernului sau prin acte normative ale autoritatilor publice locale, pe cand contraventiile prevazute la art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 fac parte din sfera contraventiilor reglementate prin lege, ele avand deci un temei legal diferit de cel al contraventiilor din prima categorie. In legatura cu incalcarea dispozitiilor art. 72 alin. (3) lit. f) din Constitutie, potrivit carora infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora se reglementeaza prin lege organica, s-a aratat ca art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 stabileste, in cadrul masurilor de consolidare a regimului valutar si de intarire a disciplinei financiare, contraventii privind incalcarea obligatiei de repatriere a sumelor in valuta. Aceasta este o problema de ordin financiar din sfera regimului valutar, care nu intra in domeniul de reglementare al legii organice. S-a aratat ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, bazata pe interpretarea art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nu este de natura a sprijini solicitarea autorului exceptiei, deoarece aceasta jurisprudenta nu permite concluzia ca regimul juridic al sanctiunilor contraventionale se confunda in totalitate cu cel al sanctiunilor penale. Scopul interpretarii date dispozitiilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in sensul ca notiunea de "acuzatie in materie penala" include si domeniul contraventional, a fost acela de a asigura aceleasi garantii procesuale atat celor invinuiti de savarsirea unor contraventii, cat si celor invinuiti de savarsirea unor infractiuni. In sfarsit s-a retinut ca principiul proportionalitatii nu este aplicabil in cauza, intrucat dispozitiile art. 49 din Constitutie sunt cuprinse in titlul I cap. II, referitor la drepturile si libertatile fundamentale, si privesc, prin continutul lor, domeniul acestor drepturi si libertati, pe cand art. 134, care la alin. (2) lit. a) stabileste obligatia statului de a asigura libertatea comertului, se regaseste in titlul IV din Constitutie - Economia si finantele publice.
    Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa justifice modificarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia pronuntata prin Decizia nr. 161/1998 isi mentine valabilitatea si in acest dosar.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si 25 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. IV pct. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, aprobata si modificata prin Legea nr. 12/1995, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Frigorex Romania" - S.R.L. Timisoara in Dosarul nr. 8.770/1997 al Judecatoriei Timisoara.
    Definitiva.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 9 martie 1999.

           PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Mihai Paul Cotta