DECIZIE Nr.
346 din 3 aprilie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea
recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la
victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 298 din 4 mai 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor -
judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Valentina Bărbăteanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea
recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la
victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepţie ridicată
de Petru Juravle şi Gabriela Grigore în Dosarul nr. 871/30/2006 al Tribunalului
Timiş - Secţia civilă.
La apelul nominal răspunde partea Dumitru Ninoiu,
constatându-se lipsa autorilor excepţiei, faţă de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr.
10D/2007, nr. 11 D/2007, nr. 12D/2007', nr. 15D/2007, nr. 30D/2007, nr.
32D/2007, nr. 33D/2007, nr. 34D/2007 şi nr. 35D/2007, având ca obiect aceeaşi
excepţie, ridicată de Petru Juravle, Gabriela Grigore, Graţian Petlic şi
Octavian Grigore în dosarele nr. 1.207/30/2006, nr. 5.082/30/2006 (6.624/2006),
nr. 870/30/2006, nr. 733/30/2006, nr. 227/30/2006, nr. 1.735/30/2006, nr.
5.365/30/2006 (3.632/C/2006), nr. 5.366/30/2006 (3.630/C/2006) si nr.
5.363/30/2006 (7.096/C/2006) ale Tribunalului Timiş -Secţia civilă.
La apelul nominal răspund părţile Ioan Bratu, Dumitru
Ninoiu, Virgil Pitaru şi Ioan Petrovici, constatându-se lipsa autorilor
excepţiei şi a celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea
dosarelor.
Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public
sunt de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea
dosarelor nr. 10D/2007, nr. 11 D/2007, nr. 12D/2007, nr. 15D/2007, nr.
30D/2007, nr. 32D/2007, nr. 33D/2007, nr. 34D/2007 şi nr. 35D/2007 la Dosarul nr. 9D/2007, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă
cuvântul părţilor prezente, care solicită respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei, considerând că
textul de lege criticat este în deplin acord cu prevederile constituţionale la
care autorii excepţiei îşi raportează critica.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată
următoarele:
Prin încheierile din 6 noiembrie 2006, 13 noiembrie
2006, 14 noiembrie 2006, 20 noiembrie 2006 şi 2 noiembrie 2006, pronunţate de Tribunalul
Timiş - Secţia civilă în dosarele nr. 871/30/2006,
nr. 1.207/30/2006, nr. 5.082/30/2006 (6.624/2006), nr.
870/30/2006, nr. 733/30/2006, nr. 227/30/2006, nr. 1.735/30/2006, nr.
5.365/30/2006 (3.632/C/2006), nr. 5.366/30/2006 (3.630/C/2006) şi nr.
5.363/30/2006 (7.096/C/2006), Curtea Constituţională a fost sesizată cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. g) din
Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la
victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. Excepţia a fost
ridicată de Petru Juravle, Gabriela Grigore, Graţian Petlic şi Octavian Grigore.
In motivările excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut similar, se susţine, în esenţă, că prevederile de
lege criticate contravin art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât, prin
abrogarea Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor
drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria
Revoluţiei din decembrie 1989, se face, în mod indirect, o aplicare retroactivă
a Legii nr. 341/2004 şi asupra persoanelor beneficiare ale Legii nr. 42/1990.
Se arată că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Constituţie,
deoarece terenurile vizate de norma criticată nu pot fi folosite, fiind scoase
din circuitul civil. Prin interdicţia de vânzare a acestora pe o perioadă de 10
ani, prevederile art. 5 lit. g) din Legea nr. 341/2004 îngrădesc accesul liber
la justiţie, întrucât în acest interval de timp nu poate fi introdusă o acţiune
în justiţie în soluţionarea căreia să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc
de contract autentic de vânzare-cumpărare. Se mai susţine că se instituie o discriminare între beneficiarii Legii nr.
42/1990 şi cei ai Legii nr. 341/2004, interdicţia de înstrăinare a terenului
atribuit aplicându-de doar persoanelor care au obţinut titlul de proprietate
după intrarea în vigoare a Legii nr. 341/2004, nu şi celor care au reuşit să
obţină acest titlu în baza Legii nr. 42/1990. In fine, autorii excepţiei susţin
că „normei incriminate îi lipseşte acea cerinţă de previzibilitate care ar
trebui să existe în cazul normelor legale".
Tribunalul Timiş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate ridicată nu este întemeiată, fiind respectat
atât principiul constituţional al neretroactivităţii legii, cât şi dispoziţiile
din Legea fundamentală, referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii,
accesul liber la justiţie şi protecţia dreptului de proprietate privată.
Avocatul Poporului consideră
că prevederile criticate sunt constituţionale. Precizează că acestea nu au
caracter retroactiv şi nici nu aduc atingere principiului egalităţii
cetăţenilor în faţa legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în
situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără privilegii şi
discriminări. Apreciază că textul de lege criticat nu îngrădeşte accesul liber
la justiţie şi este în deplină concordanţă cu prevederile art. 44 din Legea
fundamentală, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate
sunt stabilite de lege.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului,
dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunoştinţei faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române
din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie
2004, care au următorul cuprins:
- Art. 5 alin. (1) lit. g): „(1)
Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi la art. 4 alin. (1)
beneficiază, pe lângă indemnizaţia calculată conform prevederilor art. 4, şi de
următoarele drepturi:[...]
g) atribuirea, în limita posibilităţilor, în
proprietate şi cu clauză de neînstrăinare timp de 10 ani de la data dobândirii,
a 10.000 m2 de teren în extravilan şi 500 m2 de teren în intravilan - acesta din
urmă pentru destinaţia de locuinţă, dacă nu a avut sau nu are în proprietate un
alt spaţiu locativ;".
In opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate
textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Legea
fundamentală: art. 15 alin. (2), care instituie principiul neretroactivităţii
legii, cu excepţia celei penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16
alin. (1), care statuează că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii
şi fără discriminări, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la
justiţie şi art. 44 alin. (2) fraza întâi, referitoare la garantarea şi
ocrotirea proprietăţii private.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
observă că prevederile art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 341/2004 conferă
persoanelor care au calitatea de luptător pentru victoria Revoluţiei din
decembrie 1989 şi urmaşilor eroilor-martiri dreptul de a obţine în proprietate
anumite suprafeţe de teren. Autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de inserarea în
cuprinsul textului de lege a interdicţiei de înstrăinare pe o perioadă de 10
ani a terenurilor atribuite categoriilor de persoane menţionate mai sus.
In motivarea excepţiei se face referire la faptul că o
asemenea clauză de neînstrăinare nu exista în reglementarea anterioară,
respectiv în Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea
unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru
victoria Revoluţiei din decembrie 1989 (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23
august 1996), care prevedea, la art. 10 lit. t), că „Urmaşii eroilor-martiri
ai revoluţiei, răniţii, precum şi pensionarii de invaliditate care şi-au
pierdut total sau parţial capacitatea de muncă în lupta pentru victoria
revoluţiei beneficiază şi de următoarele drepturi: [...] t) acordarea unei suprafeţe
de teren în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991". Autorii
excepţiei susţin că prevederile art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 341/2004
au caracter retroactiv, întemeindu-şi această critică pe afirmaţia potrivit
căreia textul de lege ce formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate
se aplică şi persoanelor beneficiare ale Legii nr. 42/1990.
Curtea reţine că această critică nu este întemeiată,
întrucât legea nouă nu afectează drepturile câştigate sub imperiul legii vechi,
ci nu face altceva decât să reglementeze situaţiile ivite după momentul
intrării sale în vigoare.
De fapt, această critică vizează o chestiune concretă
de determinare a legii aplicabile în cauză. Or, Curtea Constituţională nu se
poate pronunţa asupra acestui aspect, instanţa de judecată sesizată cu
soluţionarea litigiului având competenţa exclusivă de a soluţiona conflictul
temporal de legi.
Critica prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin.
(1) din Constituţie reprezintă, de asemenea, o problemă de aplicare a legii.
Textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu instituie niciun fel
de discriminări între cetăţenii
aflaţi în ipoteza normei incriminate. Dobândirea unui drept, în cazul de faţă a
dreptului de proprietate, este guvernată de principiul tempus regit actum. Acesta are
semnificaţia aplicării acelor prevederi de lege aflate în vigoare la data la
care persoana îndreptăţită a dorit să îşi valorifice dreptul conferit prin
lege, respectiv acela de a solicita acordarea în proprietate a unei suprafeţe de
teren. De aceea, instanţa de judecată are competenţa de a stabili, de la caz la
caz, care dintre cele două legi succesive se aplică.
In ceea ce priveşte critica referitoare la nesocotirea
dreptului de proprietate privată, garantat de prevederile art. 44 alin. (2) din
Constituţie, Curtea constată că nu poate fi reţinută. O problemă similară a
fost analizată de instanţa de contencios constituţional cu referire la
interdicţia înstrăinării de către chiriaşii care au cumpărat apartamentele ce
nu s-au restituit în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora,
în condiţiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea
situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în
proprietatea statului. Prin mai multe decizii, dintre care cea mai recentă este
Decizia nr. 547 din 6 iulie 2006 (publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 725 din 24 august 2006), Curtea a statuat
că „Limitarea este în deplină conformitate cu
prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora
«Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege». Aşa fiind,
conform art. 61 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul, ca «unică autoritate
legiuitoare a ţării», are dreptul de a decide instituirea unei asemenea
interdicţii temporare de înstrăinare".
Nici critica potrivit căreia indisponibilizarea
temporară a terenurilor la care se referă prevederile art. 5 alin. (1) lit. g)
din Legea nr. 341/2004 ar îngrădi accesul liber la justiţie nu este întemeiată.
Insăşi deducerea în faţa instanţei judecătoreşti a acţiunii în cursul
soluţionării căreia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate
constituie o dovadă în acest sens.
De altfel, prin deciziile nr. 257 din 20 martie 2007 şi
nr. 309 din 29 martie 2007, nepublicate până la data redactării prezentei
decizii, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr.
341/2004, critica textului fiind raportată la aceleaşi dispoziţii
constituţionale ca si în cazul de fată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea recunoştinţei faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române
din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Petru Juravle, Gabriela
Grigore, Gratian Petlic si Octavian Grigore în dosarele nr. 871/30/2006, nr.
1.207/30/2006, nr. 5.082/30/2006 (6.624/2006), nr. 870/30/2006, nr.
733/30/2006, nr. 227/30/2006, nr. 1.735/30/2006, nr. 5.365/30/2006
(3.632/C/2006), nr. 5.366/30/2006 (3.630/C/2006) şi nr. 5.363/30/2006
(7.096/C/2006) ale Tribunalului Timiş - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 3 aprilie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăteanu