Decizia Nr.339 din 17.06.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 533 din 17 iulie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Benke Károly	- magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Cristian Ionescu în Dosarul nr. 6.200/63/2013 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 797D/2013.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.3. Magistratul-asistent-şef referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi partea Marian Viorel Ionescu au depus concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei şi judecarea cauzei în lipsă. Totodată, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 269 din 7 mai 2014.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:5. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 6.200/63/2013, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Cristian Ionescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii acestuia de obligare a fostei Comisii Centrale de Stabilire a Despăgubirilor [devenită, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor] la emiterea unui titlu de despăgubire.6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se apreciază că dispoziţiile art. 4 încalcă principiul neretroactivităţii legii, întrucât se aplică litigiilor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Or, este de principiu că aceste litigii trebuie să se judece potrivit reglementării aplicabile la momentul introducerii acţiunii, nefiind posibil să se schimbe aceste reguli în timpul litigiului. În caz contrar, s-ar încălca dreptul la un proces echitabil, care presupune soluţionarea cauzei potrivit unor norme de drept precise şi previzibile, şi s-ar rupe echilibrul procesual existent. Acceptarea unei atari interpretări a art. 4 din lege ar duce la respingerea tuturor acţiunilor în instanţă începute în temeiul vechilor legi, fapt ce ar prejudicia persoanele care au promovat astfel de acţiuni şi care, în aceste condiţii, trebuie să reia procedura de la început. În acest sens, invocă şi pct. 3B din Avizul Consiliului Legislativ nr. 265 din 10 aprilie 2013 privitor la Legea nr. 165/2013. În consecinţă, se apreciază că, prin aplicarea art. 4 din lege, se ajunge la situaţia ca soluţionarea cauzelor aflate în curs de judecată să se realizeze atât după legea veche, cât şi după cea nouă, ceea ce, în optica autorului excepţiei, afectează principiul securităţii juridice şi este de natură să rupă echilibrul procesual existent.7. Se mai susţine că prin efectul aplicării noii legi se ajunge la eludarea controlului judecătoresc al actelor administrative emise anterior intrării în vigoare a acesteia.8. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că textul legal criticat se aplică exclusiv de la data intrării sale în vigoare. De asemenea, dat fiind că autoritatea cu atribuţii în procedura de restituire beneficiază de anumite termene în vederea realizării unui sistem unitar şi eficient de restituire a proprietăţilor în scopul de a contracara incoerenţa legislativă şi jurisprudenţială, nu este de natură a încălca accesul liber la justiţie.9. În fine, se arată că nu este îngrădit controlul judiciar asupra actelor administrative, instanţele putând să se pronunţe în raport cu dispoziţiile legale aplicabile speţei.10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie art. 4 teza a doua raportat la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, dispoziţii asupra cărora Curtea urmează a se pronunţa prin prezenta decizie. Acestea au următorul cuprins:

– Art. 4: „Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, precum şi cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.“;

– Art. 34: „(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.“14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 126 alin. (3) şi (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii. Având în vedere că autorul excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate care vizează dispoziţiile art. 4 teza a doua raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în interpretarea ce a fost exclusă, prin decizia menţionată, cadrului constituţional, precum şi faptul că aceasta a fost pronunţată la un moment ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, Curtea, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, constată că excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii a devenit inadmisibilă. Curtea mai reţine că, în aceste condiţii, decizia de constatare a neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz, în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie (a se vedea, în acest sens, mutatis mutandis, şi Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014). 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Cristian Ionescu în Dosarul nr. 6.200/63/2013 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 iunie 2014. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-şef, Benke Károly