DECIZIE Nr.
338 din 17 martie 2009
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 15-19 din Ordonanta Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 262 din 22 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin
Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de
Gheorghe Boldea în Dosarul nr. 13.635/233/2007 al Judecătoriei Galaţi, cauză ce
face obiectul Dosarului nr. 2.048D/2008 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal răspunde partea Inspectoratul de
Poliţie al Judeţului Galaţi, prin consilier juridic Daniel Soare, cu delegaţie
depusă la dosar, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a
fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr.
2.118D/2008 şi nr. 2.167D/2008, având ca obiect excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, 17 şi ale art. 19 alin. (1) din
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Standard Snacks" - S.R.L. din
Bucureşti în Dosarul nr. 4.887/94/2008 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă,
respectiv de Societatea Comercială „Matpur" - S.A. din Bucureşti în
Dosarul nr. 2.663/301/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul
şi în Dosarul nr. 2.197D/2008, având ca obiect excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de
Societatea Comercială „Kamceatka" - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr.
8.906/233/2007 al Judecătoriei Galaţi.
La apelul nominal răspunde partea Inspectoratul de Poliţie
al Judeţului Galaţi, prin consilier juridic Daniel Soare, cu delegaţie depusă
la dosar, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost
legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.591
D/2008, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.
17 şi 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, excepţie ridicată de Cristinel Minai Gheorghiu în Dosarul nr.
7.832/303/2008 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, văzând identitatea parţială de obiect a acestor
cauze, din oficiu, pune în discuţie problema conexării lor.
Partea prezentaşi reprezentantul Ministerului Public
sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi
al art. 53 alin.(5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr.
2.591D/2008, nr. 2.197D/2008, nr. 2.167D/2008 şi nr. 2.118D/2008 la Dosarul nr.
2.048D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul reprezentantului părţii Inspectoratul de Poliţie al Judeţului
Galaţi, care, pentru dosarele nr. 2.048D/2008 şi nr. 2.197D/2008, solicită
respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând că
textele de lege criticate sunt în concordanţă cu normele fundamentale invocate.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a
excepţiei ca neîntemeiată, indicând în acest sens jurisprudenţa Curţii
Constituţionale, respectiv Decizia nr. 520/2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi
lucrările dosarelor, reţine următoarele:
Prin încheierile din 25 septembrie 2008, pronunţate în
dosarele nr. 13.635/233/2007 şi nr. 8.906/233/2007, Judecătoria Galaţi a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Gheorghe Boldea, respectiv de Societatea Comercială „Kamceatka" - S.R.L.
din Galaţi în cauze civile având ca obiect soluţionarea unor plângeri
contravenţionale.
Prin Incheierea din 7 octombrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 4.887/94/2008, şi prin Incheierea din 1 septembrie 2008, pronunţată
în Dosarul nr. 2.663/301/2007, Judecătoria Buftea - Secţia civilă, respectiv
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal au
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 16, 17 şi ale art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Societatea Comercială „Standard Snacks" - S.R.L., respectiv de Societatea
Comercială „Matpur" - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect
soluţionarea unor plângeri contravenţionale, respectiv a unui recurs formulat
împotriva unei sentinţe de respingere a unei plângeri contravenţionale.
Prin Incheierea din 25 noiembrie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 7.832/303/2008, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia
civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 17 şi ale art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de
Cristinel Mihai Gheorghiu într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei
plângeri contravenţionale.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, autorii acesteia susţin, în esenţă,
că dispoziţiile art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 reglementează o
procedură de constatare a contravenţiei bazată pe încălcarea prezumţiei de
nevinovăţie şi a regulii potrivit căreia sarcina probei revine celui ce acuză -
deci agentului constatator, şi nu contravenientului, ceea ce conduce la
nesocotirea dreptului de acces liber la justiţie, a dreptului la un proces
echitabil şi a dreptului la apărare. Aprecierea unanimă ce rezultă atât din
jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi a
Curţii Constituţionale este aceea potrivit căreia contravenţiile constituie, în
realitate, fapte de natură
penală, indiferent de modalitatea de legiferare internă. Prin urmare, este
contrar principiilor fundamentale enunţate mai sus ca fapta contravenţională să
fie constatată exclusiv pe baza susţinerilor agentului constatator, consemnate
în procesul-verbal de contravenţie, care, în calitate de act administrativ, beneficiază
de prezumţia de legalitate şi de temeinicie, deşi acestea nu sunt prezumţii
consacrate legislativ, fiind doar unanim acceptate în practica instanţelor de
judecată şi în doctrina de specialitate. Mai mult, petentul este obligat să
probeze contrariul situaţiei de fapt reţinute în procesul-verbal de către
agentul constatator, chiar şi atunci când acesta nu le constată personal sau
când procesul-verbal nu conţine suficiente indicii referitoare la identitatea
martorilor sau la probele pe care se bazează constatarea contravenţiei, ceea ce
poate genera abuzuri din partea autorităţii.
Judecătoria Galaţi, exprimându-şi
opinia în Dosarul nr. 2.048D/2008, apreciază că excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 „nu poate fi admisă", deoarece susţinerile autorului excepţiei au
mai degrabă caracterul unor propuneri de lege
ferenda, asupra cărora
Curtea Constituţională nu se poate pronunţa; în Dosarul nr. 2.197D/2008,
aceeaşi instanţă apreciază că aceleaşi dispoziţii de lege, care au mai
constituit obiect al controlului de constituţionalitate, respectă normele şi
principiile fundamentale invocate în motivarea excepţiei.
Judecătoria Buftea - Secţia civilă, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 2.118D/2008, consideră că
prevederile art. 16, 17 şi art. 19 alin. (1) din ordonanţa criticată nu
contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal nu îşi exprimă opinia cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate ce constituie obiectul Dosarului
nr. 2.167D/2008, arătând doar că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate
a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ce constituie
obiectul Dosarului nr. 2.591 D/2008 este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, astfel cum a statuat
Curtea Constituţională în jurisprudenta sa în materie, de pildă Decizia nr.
520/2008.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu
au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere
ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410
din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Textele de lege criticate
au următorul conţinut:
- Art. 15: „(1) Contravenţia
se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în
actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod
generic agenţi constatatori.
(2) Pot fi agenţi constatatori: primarii, ofiţerii
şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitaţi,
persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai
autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai
consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti,
precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale.
(3) Ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului
de Interne constată contravenţii privind: apărarea ordinii publice; circulaţia
pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi
transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor
alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a
Guvernului.";
- Art. 16: „(1)
Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu:
data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia
din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de
identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale
contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei
şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor
ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor
pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se
sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în
care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii
prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;
termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.
(11) In
cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni
români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi
următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de
trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
(2)-(4) abrogate
(5) In cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele,
prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori
legali ai acestuia.
(6) In situaţia în care contravenientul este
persoana juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la
denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul
fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o
reprezintă.
(7) In momentul încheierii procesului-verbal
agentul constatator este obligat să aducă la
cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la
conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în
procesul-verbal la rubrica «Alte menţiuni», sub sancţiunea nulităţii
procesului-verbal.";
- Art. 17: „Lipsa
menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator,
numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa
denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii
acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea
procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.";
-Art. 18: „Contravenientul
este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate
ori documentele în baza cărora se fac menţiunile prevăzute la art. 16 alin.
(3). In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator
poate apela la ofiţeri şi subofiţeri de poliţie, jandarmi sau gardieni
publici.";
- Art. 19: „(1)
Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de
contravenient. In cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau
nu poate să semneze,
agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să
fie confirmate de cel puţin un martor, In acest caz procesul-verbal va cuprinde
şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura
acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent
constatator.
(3) In lipsa unui martor agentul constatator va
preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest
mod."
In opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile legale
criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 - „Egalitatea în drepturi", art. 20 -„Tratatele internaţionale privind drepturile omului", art. 21 -„Accesul liber la justiţie" şi
ale art. 24 - „Dreptul la apărare".
Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocată,
Curtea Constituţională constată că textele de lege atacate au mai constituit
obiect al controlului de constituţionalitate, din prisma unor critici similare
şi prin raportare la aceleaşi texte fundamentale invocate şi în prezenta cauză.
In acest sens este, de pildă, Decizia nr. 520 din 8 mai
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, prin care
Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15-19
din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
constatând, pentru argumentele acolo reţinute, că acestea nu instituie
privilegii sau discriminări şi nici nu afectează dreptul părţilor la un proces
echitabil sau la apărare.
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin
decizia menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o sunt
valabile şi în prezenta cauză.
In ceea ce priveşte invocarea, în dosarele nr. 2.048D/2008
şi nr. 2.197D/2008, a art. 20 din Legea fundamentală, Curtea reţine că, şi sub
acest aspect, excepţia este neîntemeiată, deoarece autorii excepţiei nu indică
un text concret dintr-un tratat internaţional privind drepturile omului care să
fie în contradicţie cu dispoziţiile legale criticate, ci fac doar referire la
jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Totodată,
pentru cele arătate mai sus, Curtea a constatat constituţionalitatea acestor
prevederi de lege faţă de normele cuprinse în art. 16, 21 şi 24 din Legea
fundamentală, ceea ce implică şi conformitatea lor faţă de textele
corespunzătoare din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, care consacră aceleaşi drepturi şi principii invocate
de autorii excepţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. 15-19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Gheorghe Boldea în Dosarul nr.
13.635/233/2007, respectiv de Societatea Comercială „Kamceatka" - S.R.L.
din Galaţi în Dosarul nr. 8.906/233/2007, ambele cauze aflate pe rolul
Judecătoriei Galaţi, de Societatea Comercială „Standard Snacks" - S.R.L.
din Bucureşti în Dosarul nr. 4.887/94/2008 al Judecătoriei Buftea - Secţia
civilă, de Societatea Comercială „Matpur" - S.A. din Bucureşti în Dosarul
nr. 2.663/301/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios
administrativ şi fiscal şi de Cristinel Mihai Gheorghiu în Dosarul nr.
7.832/303/2008 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 martie
2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi