Decizia Nr.337 din 12.06.2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 145 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
ACT EMIS DE: Curtea Constitutionala
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 565 din 30 iulie 2014

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskás Valentin Zoltán	- judecător
Fabian Niculae	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Gheorghe Milici în Dosarul nr. 5.912/325/2013 al Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 243D/2014.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, menţionând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 519 din 19 aprilie 2011, Decizia nr. 1.221 din 20 septembrie 2011 şi Decizia nr. 1.226 din 20 septembrie 2011, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:4. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 5.912/325/2013, Judecătoria Timişoara - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, excepţie invocată de Gheorghe Milici într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că dispoziţiile menţionate sunt neconstituţionale, întrucât, prin inexistenţa controlului judecătoresc asupra începerii executării silite, s-a conferit executorului fiscal competenţa de a decide cu privire la legalitatea şi temeinicia titlului executoriu, titlu pe care îl întocmeşte tocmai organul care realizează şi activitatea de executare silită.6. Judecătoria Timişoara - Secţia a II-a civilă şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că începerea executării silite prin comunicarea somaţiei nu înseamnă că organul de executare fiscal decide asupra legalităţii şi temeiniciei titlului executoriu, instanţa judecătorească având atribuţia de a stabili cu privire la legalitatea titlului executoriu în măsura în care este sesizată cu o contestaţie.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta arată, făcând trimitere generică la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, că principiul egalităţii în drepturi înscris în Constituţie priveşte egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără a institui egalitatea între cetăţeni şi autorităţile publice sau între cetăţeni şi stat. În plus, textul de lege criticat se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor care se află în situaţiile prevăzute de ipoteza normei respective, în speţă tuturor debitorilor faţă de care a început executarea silită a unor titluri executorii cuprinzând creanţe fiscale.9. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 145 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, faţă de art. 1 alin. (4), art. 21 alin. (3) şi art. 126 din Constituţie, se arată că nu pot fi reţinute argumentele privind încălcarea principiului separaţiei în stat şi al realizării justiţiei prin instanţele judecătoreşti. Dispoziţiile legale criticate reprezintă concretizarea obligaţiei statului reglementată de art. 626 din Codul de procedură civilă de a asigura, prin agenţii săi, executarea în mod prompt şi efectiv a hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executori în domeniul fiscal, titlul de creanţă fiscală devine ope legis titlu executoriu, dându-se astfel expresie, într-un domeniu particular, reglementării cu caracter general, adoptată de legiuitor în limitele competenţei sale constituţionale, prevăzută de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.10. Mai mult, ca o garanţie a dreptului la un proces echitabil soluţionat de către o instanţă independentă şi imparţială, legiuitorul a reglementat posibilitatea persoanelor interesate de a contesta orice act de executare silită, în condiţiile procedurale stabilite de lege. Astfel, potrivit art. 172 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură fiscală, „Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare [...]“, iar, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, „Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă“.11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 145 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, dispoziţii ce au următoarea redactare: „Executarea silită începe prin comunicarea somaţiei. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu.“14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi art. 126 alin. (1) privind realizarea justiţiei, cât şi prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la dispoziţiile art. 44 din Constituţie, constatând că sunt constituţionale.16. Astfel, prin Decizia nr. 1.226 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 22 noiembrie 2011, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 372 din Codul de procedură civilă din 1865, executarea silită se realizează în temeiul hotărârilor judecătoreşti şi al înscrisurilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a constitui titluri executorii. În domeniul fiscal, titlul de creanţă fiscală devine ope legis titlu executoriu, dându-se astfel expresie, într-un domeniu particular, reglementării cu caracter general adoptate de legiuitor în limitele competenţei sale constituţionale.17. De asemenea, Curtea a observat că, potrivit art. 12 din Codul de procedură fiscală, relaţiile dintre contribuabili şi organele fiscale trebuie să fie fundamentate pe bună-credinţă, în scopul realizării cerinţelor legii. Astfel, contribuabilul trebuie să îşi achite de bunăvoie obligaţiile fiscale, organele fiscale care administrează creanţele respective fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită numai dacă contribuabilul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată.18. Aşa fiind, nerespectarea propriei îndatoriri prevăzute de însuşi textul constituţional al art. 56 alin. (1) nu poate constitui temeiul susţinerii potrivit căreia dispoziţiile de lege referitoare la titlul executoriu în materie fiscală, precum şi la regulile privind executarea silită contravin prevederilor constituţionale ale art. 44.19. Totodată, Curtea a constatat că şi în această materie legiuitorul a reglementat posibilitatea persoanelor interesate de a contesta orice act de executare silită, în condiţiile procedurale stabilite de lege. Astfel, potrivit art. 172 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură fiscală, „Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare [...]“, iar, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, „Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă“.20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.21. Distinct de cele de mai sus, Curtea mai constată că, potrivit dispoziţiilor art. 144-145 din Codul de procedură fiscală, în toate actele de executare silită trebuie să se indice titlul executoriu şi să se arate natura şi cuantumul debitului ce face obiectul executării. Executarea silită începe prin comunicarea somaţiei. Dacă în termenul de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu. Somaţia cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, următoarele: numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum şi indicarea consecinţelor nerespectării acesteia. Curtea mai reţine că Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prevede că executarea silită se suspendă atunci când suspendarea a fost dispusă de instanţă sau de creditor, în condiţiile legii. De asemenea, în baza art. 172 şi următoarele din acelaşi cod, se poate face contestaţie la executarea silită. Aşadar, procedura executării silite a creanţelor fiscale cuprinde suficiente garanţii în această materie (care se aplică, în egală măsură persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică) şi care conduc la concluzia respingerii argumentelor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prin raportare la art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi art. 126 alin. (1) privind realizarea justiţiei din Constituţie.22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Milici în Dosarul nr. 5.912/325/2013 al Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 145 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 12 iunie 2014.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEAUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae