DECIZIE Nr. 336 din 16 septembrie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si 16
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, republicata
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 769 din 3 noiembrie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 8 si 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, exceptie
ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.601/2002 al Curtii de Apel Suceava
- Sectia comerciala si de contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Se arata ca procedura in fata Curtii
Constitutionale are caracter tehnic si se are in vedere specificul acestei
activitati de a asigura suprematia Constitutiei si nu de solutionare a cauzelor
litigioase. In ceea ce priveste procedura jurisdictionala in fata Curtii,
aceasta este reglementata prin Legea nr. 47/1992 iar, referitor la competenta,
art. 21 trebuie coroborat cu art. 3 din lege.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 26 februarie 2003, pronuntata in Dosarul nr.
5.601/2002, Curtea de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios
administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si 16 din Legea nr. 47/1992, republicata,
exceptie ridicata de Andronic Dorin.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine,
in esenta, ca textele de lege criticate incalca dispozitiile art. 1 alin. (3),
art. 16 alin. (2), art. 21, 24, 49, 58, 114, art. 125 alin. (3) si art. 144 din
Constitutie.
In argumentarea sustinerilor sale, se arata ca dispozitiile art. 8 si 16
din Legea nr. 47/1992, republicata "genereaza o noua modalitate
neconstitutionala, de delegare legislativa in competenta unei institutii de
jurisdictie, caz unic in practica constitutionala a tarilor din comunitatea
europeana si in sfidarea normelor constitutionale invocate, statuand Curtea
Constitutionala ca putere legiuitoare in stat". Astfel a fost posibil ca
"instanta constitutionala sa pronunte o hotarare lovita de nulitate
absoluta, respectiv Hotararea nr. 19 din 17 octombrie 2000 pentru modificarea
unui act administrativ intern - Regulamentul de organizare si functionare a
Curtii Constitutionale, prin care <<de facto si de jure>> a modificat
articolele 27, 242, 243, 244, 246, 247 din Codul de procedura civila, in sensul
ca aceste norme de procedura nu sunt valabile si pentru instanta
constitutionala".
In continuare, sustine autorul exceptiei, "este adevarat ca in temeiul
art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, regulile procedurii civile
completeaza Legea nr. 47/1992 in masura in care ele sunt compatibile cu natura
procedurii in fata Curtii si ca aceasta compatibilitate se hotaraste de la caz
la caz in mod exclusiv de catre Curte si numai prin decizia sau hotararea
pronuntata in temeiul legii, in cazurile prevazute de art. 144 din Constitutia
Romaniei si art. 13 din Legea nr. 47/1992 cu ocazia derularii procedurii
jurisdictionale in fiecare caz in parte". Se arata ca "nici o norma constitutionala
si nici un text din Legea nr. 47/1992 nu permite Curtii Constitutionale de a
pronunta in numele legii vreo decizie sau vreo hotarare de sine statatoare
aplicabila tuturor situatiilor in care are loc procedura jurisdictionala".
Autorul exceptiei considera ca "in conditiile in care compatibilitatea
normelor de procedura s-ar stabili pentru toate cazurile deduse jurisdictiei
constitutionale printr-un act administrativ intern (Regulament) sau chiar
printr-o decizie sau hotarare proprie a Curtii Constitutionale
<<adoptata>> si nu pronuntata in numele legii, intreaga procedura
de jurisdictie a Curtii Constitutionale contravine de esenta Constitutiei
Romaniei, Conventiei Europene a Drepturilor Omului, creand un sistem propriu de
distributie a justitiei constitutionale, statuand Curtea Constitutionala mai
presus de lege".
Conform sustinerilor autorului exceptiei, recuzarea judecatorilor,
suspendarea si incetarea oricarui proces sunt atribute fundamentale ale
dreptului la aparare al cetateanului, ele izvorand si din dreptul de
disponibilitate a partii, drepturi ce nu pot fi ingradite in conditiile in care
orice instanta de jurisdictie, conform art. 6 din Conventia Europeana a
Drepturilor Omului, indiferent de gradul sau de jurisdictie sau de natura
autoritatii jurisdictiei, trebuie sa asigure o judecata echitabila si
impartiala. In opinia autorului exceptiei, "interzicerea accesului la
folosirea acestor mijloace procedurale intrinseci dreptului la aparare
<<ab initio>>, printr-o decizie sau printr-o hotarare adoptata de
Curte, anterior si extrinseca exceptiei de neconstitutionalitate dedusa
judecatii, constituie o restrangere neconstitutionala a dreptului fundamental
la aparare, o ingradire a liberului acces la justitie, lezand drepturile si
libertatile cetatenilor si creeaza prin aceasta o procedura jurisdictionala
neconforma legilor statului roman si lezeaza autoritatea institutiilor de
justitie".
Curtea de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios administrativ
nu a formulat opinia sa cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu
dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera exceptia neintemeiata. In argumentarea acestui punct de
vedere, se apreciaza ca "activitatea Curtii Constitutionale, ca de altfel
a oricarei autoritati publice, se desfasoara pe baza legii, in speta a Legii
nr. 47/1992, astfel ca dispozitiile art. 1 alin. (3) din Constitutie
referitoare la statul de drept nu sunt incalcate, la fel cum nu sunt incalcate
nici cele ale art. 16 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora <<Nimeni
nu este mai presus de lege>>". Totodata arata Guvernul "faptul
ca dispozitiile legale criticate prevad ca activitatea Curtii Constitutionale
se desfasoara si pe baza Regulamentului de organizare si functionare a Curtii,
adoptat in conditiile legii, precum si faptul ca compatibilitatea regulilor
procedurii civile cu justitia constitutionala este hotarata de Curte,
constituie vointa legiuitorului care a apreciat ca unele reguli de procedura in
fata Curtii pot fi stabilite prin Regulament, fara ca prin aceasta sa fie
infrante dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si art. 16 alin.
(2)". Conform punctului de vedere al Guvernului, "atributul Curtii
Constitutionale de a hotari compatibilitatea regulilor procedurii civile cu
jurisdictia constitutionala are in vedere specificul acestei activitati care,
in termeni generali, ar putea fi definita ca fiind activitatea prin care se
asigura suprematia Constitutiei si nu ca una de solutionare a cauzelor
litigioase deduse judecatii".
In acelasi timp, Guvernul arata ca "dispozitiile art. 21 din
Constitutie care instituie accesul liber la justitie trebuie analizate in
coroborare cu cele ale art. 125 alin. (3) care prevad ca <<competenta si
procedura de judecata sunt stabilite de lege>>, iar Legea nr. 47/1992
stabileste ca regulile procedurii civile se aplica numai in masura in care acestea
sunt compatibile cu jurisdictia constitutionala, care este o activitate
specifica, asa cum am mentionat mai sus, fara ca prin aceasta sa fie incalcate
dispozitiile constitutionale mentionate mai sus". Se considera ca
referirea autorului exceptiei la art. 24 din Constitutie "nu are legatura
cu textele a caror neconstitutionalitate se invoca", precizand ca "in
jurisdictia constitutionala partile pot fi asistate sau reprezentate de catre
aparatorul ales, ca si in procesele civile". Totodata se considera ca nici
dispozitiile art. 49 din Constitutie nu sunt incidente in cauza, intrucat
"articolele 8 si 16 din Legea nr. 47/1992, republicata, nu restrang
exercitiul unor drepturi, ci se refera la procedura dupa care se desfasoara
jurisdictia constitutionala". La fel "nici art. 58 care reglementeaza
rolul si structura Parlamentului nu este incident in cauza". Referitor la
invocarea dispozitiilor art. 114 din Constitutie, Guvernul subliniaza ca
"exista si alte cazuri in care legiuitorul acorda unei autoritati dreptul
de a emite reglementari intr-un anumit domeniu, dar in aceasta ipoteza nu
suntem in prezenta unei delegari legislative ca si cea reglementata de art. 114
din Constitutie, iar normele sunt emise in temeiul unei dispozitii legale si
trebuie sa fie conforme cu legea".
In concluzie, Guvernul considera ca "sustinerile autorului exceptiei
potrivit carora delegarea legislativa poate opera numai in conditiile art. 114
din Constitutie nu pot fi retinute, deoarece ne aflam intr-o alta
ipoteza".
Conform punctului de vedere al Guvernului, "art. 144 din Constitutie,
considerat, de asemenea, a fi fost incalcat, reglementeaza, in ansamblu,
atributiile Curtii Constitutionale, detalierea acestora fiind facuta in legea
de organizare si functionare a Curtii, respectiv in Legea nr. 47/1992,
republicata, care la art. 13 alin. (1) prevede ca, potrivit competentei
stabilite in art. 144 din Constitutie, Curtea pronunta decizii, hotarari si
emite avize".
Avocatul Poporului considera ca textele legale criticate sunt constitutionale.
In sustinerea acestui punct de vedere, se arata, in esenta, ca, potrivit
Constitutiei, "Curtea Constitutionala nu face parte din sistemul
autoritatii judecatoresti, ci este reglementata intr-un titlu distinct, Titlul
V - Curtea Constitutionala", iar "organizarea si functionarea sa sunt
reglementate prin lege organica, in conditiile prevazute de art. 140 alin. (4)
din Constitutie".
In punctul de vedere al Avocatului Poporului se face referire si la
prevederile Regulamentului de organizare si functionare a Curtii, precum si la
jurisprudenta Curtii in legatura cu inaplicabilitatea regulilor procedurii
civile referitoare la suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului, in
procedura sa jurisdictionala.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale, criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si celor ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 8 si 16 din Legea nr.
47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, care au
urmatorul cuprins:
- Art. 8: "(1) Curtea Constitutionala isi desfasoara activitatea in
plen, in conditiile prezentei legi si ale Regulamentului de organizare si
functionare a Curtii Constitutionale, iar actele Curtii se adopta cu votul
majoritatii judecatorilor, daca prin prezenta lege nu se prevede altfel.
(2) Cvorumul pentru Plenul Curtii Constitutionale este de doua treimi din
numarul judecatorilor Curtii."
- Art. 16: "Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se
completeaza cu regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt
compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale.
Compatibilitatea se hotaraste exclusiv de Curte."
Critica de neconstitutionalitate se bazeaza, in esenta, pe sustinerea
autorului exceptiei ca, pe de o parte, textele legale in cauza permit Curtii sa
"adopte" si alte acte decat cele pe care le pronunta in numele legii,
iar, pe de alta parte, se permite Curtii sa creeze "un sistem propriu de
distributie a justitiei constitutionale", situand "Curtea
Constitutionala mai presus de lege".
Autorul exceptiei sustine ca astfel sunt incalcate dispozitiile
constitutionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (2)
privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art.
24 privind dreptul la aparare, art. 49 privind restrangerea unor drepturi, art.
58 privind rolul si structura Parlamentului, art. 114 privind delegarea
legislativa, art. 125 alin. (3) privind instantele judecatoresti si ale art.
144 privind atributiile Curtii Constitutionale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata, avand in vedere urmatoarele considerente:
Potrivit Constitutiei (titlul V) si art. 1 din Legea nr. 47/1992,
republicata, Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie
constitutionala in Romania, independenta fata de orice alta autoritate publica,
supunandu-se numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare,
scopul sau fiind garantarea suprematiei Constitutiei. Ca urmare, asa cum a
statuat Curtea in numeroase decizii, procedura in fata Curtii este o procedura
de drept public, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.
Conform dispozitiilor art. 144 din Constitutie, precum si celor ale art. 1,
2, 3 si 12 din Legea nr. 47/1992, republicata, adoptate in aplicarea
prevederilor constitutionale, Curtea exercita controlul asupra
constitutionalitatii legilor si ordonantelor Guvernului (alaturi de alte
atributii), fara a solutiona litigii in care sa fie puse in discutie drepturi
subiective ale persoanelor fizice si juridice, litigii care sunt de competenta instantelor
judecatoresti.
Din aceasta calitate de unica autoritate de jurisdictie constitutionala,
independenta de orice alta autoritate publica, decurge, pe cale de consecinta,
specificul activitatii Curtii, inclusiv acela al procedurii ce se desfasoara in
fata Curtii, conform legii sale de organizare si functionare si a
regulamentului propriu. Este de observat ca posibilitatea Curtii de a functiona
in baza legii sale organice este prevazuta la art. 140 alin. (4) din
Constitutie (primul articol al titlului consacrat Curtii Constitutionale). In
acelasi timp, Legea nr. 47/1992 prevede posibilitatea Curtii Constitutionale de
a avea un regulament de organizare si functionare. (De mentionat ca mutatis
mutandis si Legea nr. 56/1993, republicata, prevede pentru Curtea Suprema de
Justitie existenta unui regulament de organizare si functionare). Asa cum este
bine stiut, Constitutia, prin natura sa de Lege fundamentala, cadru si masura a
intregului sistem normativ al statului, contine numai dispozitii de baza, de
principiu, investite cu forta juridica suprema, dispozitii si principii
detaliate in legi si celelalte acte normative, care, in raport cu Constitutia,
se afla intr-o corespondenta intre un grad inferior si unul superior in ordinea
juridica.
In legatura cu prevederile art. 25 ale Regulamentului de organizare si
functionare a Curtii, care consacra faptul ca in cadrul procedurii in fata
Curtii nu sunt aplicabile dispozitiile referitoare la suspendarea, intreruperea
sau stingerea procesului si nici cele privind recuzarea judecatorilor, la care
autorul exceptiei se refera in mod explicit, atunci cand sustine ca ar trebui
ca numai de la caz la caz Curtea sa stabileasca compatibilitatea procedurii
civile, Curtea Constitutionala constata ca aceste dispozitii regulamentare au
fost introduse numai dupa cristalizarea in activitatea sa jurisdictionala a
unei jurisprudente constante in aceasta materie, ceea ce a condus la stabilirea
valorii de principiu a normelor cuprinse in regulament. Insasi Constitutia, la
art. 145 alin. (2), prevede ca "deciziile Curtii Constitutionale sunt
obligatorii".
De altfel, de exemplu, prin Decizia nr. 77/1996, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 165 din 26 iulie 1996, Curtea a stabilit ca
"din prevederile art. 16 al Legii nr. 47/1992, republicata, rezulta ca
normele comune de procedura civila au, in materie de contencios constitutional,
un caracter subsidiar, ele aplicandu-se numai daca printr-un text de lege
expres nu se prevede altfel sau, chiar in lipsa unui text expres derogatoriu,
daca ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii
Constitutionale".
Astfel, dispozitia cuprinsa in Regulamentul de organizare si functionare a
Curtii, la care se refera autorul exceptiei in critica privind art. 16 din
Legea nr. 47/1992, republicata, isi are legitimitatea in acest text al legii
organice a Curtii Constitutionale.
In consecinta, prevederile criticate sunt conforme dispozitiilor art. 144
din Constitutie. Acestea nu incalca nici dispozitiile constitutionale
referitoare la statul de drept, la egalitatea in drepturi, la accesul liber la
justitie ori la dreptul la aparare, precum nici pe cele ale art. 49 privind
restrangerea unor drepturi.
In legatura cu critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si
16 din Legea nr. 47/1992, republicata, prin raportare la art. 125 alin. (3) din
Constitutie, Curtea retine ca aceasta este neintemeiata deoarece dispozitiile
constitutionale se refera la competenta si procedura de judecata ale
instantelor judecatoresti. Or, astfel cum s-a aratat, Curtea Constitutionala
este o autoritate distincta si independenta care se afla in afara sistemului
judiciar.
Nu este intemeiata nici critica autorului exceptiei prin invocarea
dispozitiilor constitutionale ale art. 58 privind rolul si structura
Parlamentului, intrucat textele criticate au fost legiferate de insasi
autoritatea legislativa, cu respectarea Constitutiei.
Curtea nu poate retine nici incalcarea dispozitiilor art. 49 din
Constitutie, in conditiile in care autorului exceptiei nu i s-au restrans, prin
prevederile criticate, exercitiul vreunuia dintre drepturile ori libertatile
constitutionale.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 si 16 din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale,
republicata, exceptie ridicata de Dorin Andronic in Dosarul nr. 5.601/2002 al
Curtii de Apel Suceava - Sectia comerciala si de contencios administrativ.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 16 septembrie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta