DECIZIE Nr.
333 din 25 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 si art. 582 din Codul de
procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 219 din 8 aprilie 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Doina Suliman -
magistrat-asistent-şef
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 şi art. 582 din
Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Radu
Moisescu şi Eugenia Rodica Moisescu în Dosarul nr. 1.706/300/2009 al Judecătoriei
Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă.
La apelul nominal lipsesc părţile,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public
care pune concluzii de respingere a excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă
jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea din 25 mai 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 1.706/300/2009, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
- Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581
şi art. 582 din Codul de procedură civilă.
Excepţia a fost ridicată de Radu Moisescu
şi Eugenia Rodica Moisescu într-o cauză civilă având ca obiect o
ordonanţă preşedinţială - obligaţia de a face.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor
constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (3)
şi art. 24 alin. (1). In acest sens, arată că prin procedura
instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă „este
eliminat dreptul la un proces echitabil, judecătorul dând soluţia
fără a analiza în concret raporturile juridice dintre
părţi." De asemenea, în temeiul acestui text de lege,
reclamantul are o poziţie privilegiată faţă de pârât,
poziţie care este determinată de posibilitatea soluţionării
cererii fără citarea părţilor şi de caracterul
executoriu de drept al hotărârii. Cât priveşte art. 582 din Codul de
procedură civilă, autorul excepţiei susţine faptul că
ordonanţa este supusă numai recursului în termen de 5 zile de la
pronunţare. Or, fiindcă recursul trebuie motivat în termen, cel
împotriva căruia s-a dat sentinţa este pus în situaţia de a
formula şi motiva un recurs împotriva unei sentinţe nemotivate.
Instanţa de judecată consideră că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul
Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 581 şi art. 582 din Codul de
procedură civilă, dispoziţii care au următorul cuprins:
- Art. 581: „Instanţa va putea să ordone
măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept
care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente
şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea
piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Cererea de ordonanţă
preşedinţială se va introduce la instanţa competentă
să se pronunţe asupra fondului dreptului.
Ordonanţa va putea fi dată şi
fără citarea părţilor şi chiar atunci când există
judecată asupra fondului. Judecata se face de urgenţă şi cu
precădere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar
motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
Ordonanţa este vremelnică şi
executorie. Instanţa va putea hotărî ca executarea să se
facă fără somaţie sau fără trecerea unui
termen.";
- Art. 582: „Ordonanţa este supusă
recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu
citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat
fără citarea lor.
Instanţa de recurs poate suspenda executarea
până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni al
cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
Recursul se judecă de urgenţă şi
cu precădere, cu citarea părţilor. Dispoziţiile art. 581
alin. 3 referitoare la amânarea pronunţării şi redactarea
ordonanţei sunt aplicabile.
Impotriva executării ordonanţei
preşedinţiale se poate face contestaţie."
Textele constituţionale invocate în
susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1)şi (2)
referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un
proces echitabil şi ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.
Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că, prin Decizia nr. 396 din 5 octombrie 2004, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 8 decembrie 2004,
şi Decizia nr. 60 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 2 martie 2006, a statuat că
prin procedura de urgenţă instituită de art. 581 din Codul de
procedură civilă nu se îngrădeşte dreptul oricărei
persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a
libertăţilor şi a intereselor sale legitime şi, implicit,
dreptul la un proces echitabil. Dimpotrivă, prin această
procedură se creează o posibilitate în plus pentru cel
vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei, prin
cerere de ordonanţă preşedinţială, şi aceasta în
cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin
întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea
repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu
prilejul unei executări. Totodată, posibilitatea atacării cu recurs
a ordonanţei preşedinţiale, ca şi cea a contestării
executării acesteia, prevăzută de art. 582 din Codul de
procedură civilă, constituie un argument suplimentar în sensul
deplinei respectări a dreptului la apărare.
Totodată, prin Decizia nr. 153 din 17 martie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 24 iunie
2005, Curtea a constatat că nu sunt încălcate dispoziţiile art.
16 alin. (1) din Constituţie, deoarece textul legal criticat nu este
aplicabil doar unei sau unor categorii de persoane aprioric determinate, ci
oricărei persoane aflate în situaţiile menţionate în ipoteza
normei, neavând caracter discriminatoriu, egalitatea de tratament
justificându-se doar când subiectele de drepturi se găsesc în
situaţii similare, situaţiile diferite impunând soluţii legislative
diferite.
Neexistând elemente noi, de natură a determina
schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia
deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi
în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 581 şi art. 582 din Codul de procedură
civilă, excepţie ridicată de Radu Moisescu şi Eugenia
Rodica Moisescu în Dosarul nr. 1.706/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2
Bucureşti - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 25 martie 2010.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman