|
Emitent |
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.052/314/2016 al Judecătoriei Suceava. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 56D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 285D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.447/197/2016 al Judecătoriei Braşov - Secţia civilă.4. La apelul nominal se prezintă, în numele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Claudiu Gânţoi, cu împuternicire depusă la dosar.5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 285D/2018 la Dosarul nr. 56D/2018. Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 285D/2018 la Dosarul nr. 56D/2018, care a fost primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, aşa cum a fost formulată, având în vedere că, în fapt, cesionarul creanţei reziduale a încheiat un contract valabil de cesiune de creanţă, ajungându-se ca, prin efectul Legii nr. 77/2016, în principal prevederile art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11, pe care o apreciază ca fiind neconstituţională, această creanţă să fie ştearsă, iar debitorul să fie iertat de datorie pentru o creanţă pe care autoarea excepţiei de neconstituţionalitate o apreciază ca fiind valabilă la momentul cesiunii. Astfel, se ajunge ca, în mod retroactiv, să se confişte dreptul de creanţă dobândit în mod legal. Se încalcă, astfel, predictibilitatea legii şi dreptul de proprietate, iar legea dării în plată este ilegală din perspectiva drepturilor cesionarului creanţei.7. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că prevederile legale contestate au fost analizate în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, inclusiv din perspectiva art. 1 alin. (5) referitor la previzibilitatea legii şi, respectiv, art. 15 alin. (2) din Constituţie referitor la neretroactivitatea legii civile şi, prin urmare, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:8. Prin Încheierea din 16 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.052/314/2016, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016.9. Prin Încheierea din 6 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 15.447/197/2016, Judecătoria Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L., într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni formulate, în temeiul Legii nr. 77/2016, de consumatori.10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 11 din Legea nr. 77/2016 exced noţiunii de „aplicare imediată", întrucât ştergerea datoriilor nu priveşte doar efectele viitoare ale contractelor de credit încheiate în trecut (ratele neachitate), ci şi efectele deja produse sub forma creanţelor scadente.11. De asemenea, prevederile criticate încalcă şi dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi ale art. 53 din Constituţie. Astfel, întrucât se aplică şi în privinţa contractelor de credit aflate în executare silită şi, deci, şi asupra ratelor scadente, legea nouă, Legea nr. 77/2016, încalcă dreptul de proprietate, născut şi actual, la data intrării sale în vigoare, pe care creditoarea îl are împotriva consumatorului (debitor). Legea nr. 77/2016 încalcă dispoziţia constituţională potrivit căreia dreptul de proprietate este garantat şi ocrotit în mod egal de lege, indiferent de titular, întrucât creditorul este obligat să dobândească în proprietate, prin darea în plată, imobilul aflat în garanţie, operaţiune care duce la stingerea tuturor obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar, fără a analiza dacă valoarea imobilului ce urmează a fi dat în plată este sau nu cel puţin egală cu valoarea soldului restant scadent la data intrării în vigoare a legii noi.12. Se arată că Legea nr. 77/2016 încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 şi 20, precum şi faptul că art. 11 din Legea nr. 77/2016 încalcă dispoziţiile art. 43 alin. (1) din Directiva europeană 2014/17/UE.13. De asemenea, se mai afirmă că legiuitorul modifică condiţiile în care se modifică creanţa pentru trecut, creând un dezechilibru injust pentru participanţii la circuitul civil care, dacă ar fi cunoscut, de la momentul încheierii contractului, faptul că există riscul de a nu putea executa silit contractul până la concurenţa sumei împrumutate şi a costurilor aferente acesteia, nu ar mai fi încheiat contractul respectiv sau l-ar fi încheiat în alte condiţii.14. În sfârşit, se arată că legiuitorul, plecând de la premisa potrivit căreia consumatorul se află mereu în inferioritate, a creat un dezechilibru sau chiar prejudiciu care, la data încheierii contractului, nu era previzibil, şi anume imposibilitatea acoperirii întregii creanţe, precum şi a costurilor aferente acesteia, inclusiv prin mijloacele procedurale puse la dispoziţie prin forţa coercitivă a statului. 15. Judecătoria Suceava apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 16. Judecătoria Braşov - Secţia civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi formulează opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.17. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, concluziile avocatului prezent al uneia dintre autoarele excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din dispozitivul celor două acte de sesizare a Curţii, îl constituie dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum şi ale legii în ansamblul său. Deşi, în încheierea prin care Curtea a fost sesizată în Dosarul nr. 285D/2018, instanţa judecătorească a făcut referire la „întregul conţinut al Legii nr. 77/2016", din examinarea criticilor de neconstituţionalitate rezultă că autoarea Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L. din Bucureşti, este nemulţumită, în realitate, doar de prevederile art. 11 din Legea nr. 77/2016, astfel încât Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată doar aceste prevederi care au următorul conţinut:– Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată."21. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 privind raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa în materie, a făcut distincţie între cele două teze ale art. 11 din Legea nr. 77/2016: teza întâi potrivit căreia „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare ..." şi teza a doua, potrivit căreia „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică [...] cât şi contractelor încheiate după această dată". În plus, Curtea a analizat constituţionalitatea celor două teze ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 numai în coroborare cu alte dispoziţii conţinute în Legea nr. 77/2016, dată fiind legătura indisolubilă dintre normele legale. Prin urmare, instanţele judecătoreşti aplică celelalte norme din conţinutul Legii nr. 77/2016 ţinând cont de ipotezele prevăzute de art. 11 din Legea nr. 77/2016. Or, în prezenta cauză, sesizarea nu are ca obiect decât dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016, atât timp cât nici din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate şi nici din cuprinsul încheierilor de sesizare a instanţei constituţionale nu se pot desprinde critici de neconstituţionalitate a prevederilor legale incidente în soluţionarea litigiului dedus judecăţii. Astfel cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale în privinţa Legii nr. 77/2016, controlul de constituţionalitate nu poate fi realizat în absenţa indicării exprese a prevederilor acesteia care sunt incidente în soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.052/314/2016 al Judecătoriei Suceava şi de Societatea Secapital SARL, reprezentată legal de Societatea Kruk România - S.R.L. din Bucureşti, în Dosarul nr. 15.447/197/2016 al Judecătoriei Braşov - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Suceava şi Judecătoriei Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva