DECIZIE Nr. 322 din 14 iunie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 702 din 3 august 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Rusu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicata
de Societatea Comerciala "Frarom International Est" - S.R.L. din Iasi
in Dosarul nr. 394/2005 al Curtii de Apel Iasi - Sectia conflicte de munca si
asigurari sociale.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public, invocand jurisprudenta Curtii
Constitutionale in materie, pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca neintemeiata.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 15 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 394/2005,
Curtea de Apel Iasi - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicata de Societatea
Comerciala "Frarom International Est" - S.R.L. din Iasi cu ocazia solutionarii
recursului formulat impotriva Sentintei civile nr. 746 din 24 septembrie 2004,
pronuntata in Dosarul nr. 1.832/2003 al Tribunalului Iasi.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine,
in esenta, ca dispozitiile legale criticate contravin atat principiului
constitutional al egalitatii in drepturi, cat si libertatii contractuale,
consacrate, in opinia sa, de art. 30, 40 si 45 din Constitutie. In acest sens
arata ca "egalitatea cetatenilor in fata legii inseamna exclusiv
egalitatea contractuala, egalitatea de pozitie in momentul negocierilor si al
semnarii actelor bilaterale, in absenta oricarei forme de constrangere".
Acest principiu "nu poate sa permita nerespectarea obligatiilor asumate,
printr-o protejare excesiva si lipsita de temei legal a uneia dintre cele doua
parti semnatare, in detrimentul celeilalte", asa cum considera ca face
textul de lege criticat. In continuare, sustine ca libertatea contractuala
presupune libertatea de exprimare, de asociere si accesul liber al persoanei la
o activitate economica si, atat timp cat nu se pune problema lipsei capacitatii
de exercitiu a uneia dintre parti, "protejarea excesiva a salariatului
caruia ii este legitimata actiunea de nerespectare a conventiei legal incheiate
aduce prejudicii nejustificate angajatorului si contravine principiilor
constitutionale invocate".
Curtea de Apel Iasi - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale
apreciaza ca art. 38 din Codul muncii nu contravine dispozitiilor
constitutionale invocate de autorul exceptiei. In acest sens arata ca textul de
lege criticat asigura, pe de o parte, un minimum de garantie pentru salariat,
iar pe de alta parte, reflecta un anumit echilibru intre interesele patronului
si dreptul persoanelor fizice de a-si castiga existenta prin munca. De
asemenea, arata ca limitarea intr-o anumita masura a principiului libertatii
contractuale trebuie apreciata prin prisma art. 49 din Constitutie, text ce
admite posibilitatea restrangerii exercitiului unor drepturi si libertati, dupa
caz, prin lege, cu respectarea principiului proportionalitatii intre
dimensiunea restrangerii si situatia care a determinat-o.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula
punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata.
In acest sens arata ca textul de lege criticat nu contravine principiului
constitutional al egalitatii in drepturi, ci "constituie o concretizare a
prevederilor constitutionale ale art. 41, ce consacra dreptul salariatilor la
masuri de protectie sociala, in vederea evitarii eventualelor abuzuri din
partea angajatorilor, in considerarea specificului raporturilor juridice de
munca, caracterizate, in mod esential, prin subordonarea salariatilor fata de
angajatori, in folosul carora presteaza munca". In acest sens invoca si
jurisprudenta Curtii Constitutionale, prin Decizia nr. 494/2004, in care s-a
statuat ca masurile de protectie a salariatilor, prevazute de dispozitiile
legale criticate, sunt de natura "sa asigure exercitiul neingradit al
drepturilor si al intereselor legitime ce li se cuvin in cadrul raporturilor de
munca, pentru a-i feri de eventualele abuzuri sau amenintari din partea
angajatorilor" si nu pot fi considerate a fi un privilegiu, contrar
dispozitiilor art. 16 din Constitutia Romaniei, atat timp cat "se justifica
in considerarea situatiei unei anumite categorii sociale care reclama o astfel
de protectie". Pe de alta parte, aminteste ca, potrivit dispozitiilor
anexei Cartii sociale europene, care precizeaza campul de aplicare al acestui
act international, se arata ca, in privinta persoanelor protejate, "o
diferenta de tratament pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata ca
discriminatorie". In sfarsit, arata ca sustinerile autorului exceptiei
sunt neintemeiate si in raport cu celelalte dispozitii constitutionale invocate
de autorul exceptiei, "deoarece dispozitiile legale criticate nu contin
prevederi care sa ingradeasca, in vreun mod, libertatea de exprimare, dreptul
de asociere ori libertatea economica si, prin urmare, nu se poate sustine ca ar
restrange exercitiul acestor drepturi constitutionale".
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile art. 38 din Codul muncii sunt
constitutionale. Astfel, arata ca acest text de lege nu instituie privilegii
ori discriminari, ci "masuri de protectie a salariatilor, menite sa
asigure exercitiul neingradit al drepturilor si al intereselor legitime ce li
se cuvin in cadrul raporturilor de munca, pentru a-i feri de consecintele unor
eventuale abuzuri din partea angajatorilor". Masurile de protectie nu pot
fi considerate insa ca fiind contrare principiului constitutional al egalitatii
in drepturi, atat timp cat ea se justifica in considerarea situatiei unei anume
categorii sociale care reclama o astfel de protectie. In acest sens invoca si
solutiile pronuntate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 494/2004 si
Decizia nr. 107/2000. Cat priveste critica de neconstitutionalitate raportata
la prevederile art. 45 din Constitutie, arata ca aceasta nu este intemeiata,
intrucat, prin dispozitiile legale criticate, nu este incalcat dreptul oricarei
persoane de a desfasura o activitate economica, nu este ingradita libera
initiativa si nici exercitarea acesteia, in conditiile legii. Referindu-se la
prevederile art. 30 si 40 din Constitutie, Avocatul Poporului arata ca acestea
nu au incidenta in cauza, domeniile lor de incidenta fiind diferite de obiectul
de reglementare al normei deduse controlului de constitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
38 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispozitii potrivit carora
"Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.
Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de
lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate".
In sustinerea neconstitutionalitatii acestui text de lege autorul exceptiei
invoca prevederile art. 16 alin. (1), art. 30, 40 si 45 din Constitutie,
dispozitii care au urmatorul continut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.";
- Art. 30: "(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau
a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris,
prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt
inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisa.
(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a
face publica sursa finantarii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata
particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la
razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa,
incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica,
precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la
cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului,
organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de
multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii.
Delictele de presa se stabilesc prin lege.";
- Art. 40: "(1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in
sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea
lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de
drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt
neconstitutionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii
Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei,
politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege
organica.
(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.";
- Art. 45: "Accesul liber al persoanei la o activitate economica,
libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt
garantate."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca art. 38 din
Codul muncii a mai fost supus controlului de constitutionalitate prin invocarea
unor critici si argumente asemanatoare celor din prezenta cauza. Astfel, prin
Decizia nr. 494 din 11 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 59 din 18 ianuarie 2005, Curtea a statuat ca
interdictia de a renunta, in tot sau in parte, la drepturile prevazute de lege
in favoarea salariatilor este o masura de protectie a acestora din urma, menita
sa asigure exercitiul neingradit al drepturilor si al intereselor legitime ce
li se cuvin in cadrul raporturilor de munca, pentru a-i feri de consecintele
unor eventuale abuzuri ori amenintari din partea angajatorilor. O astfel de
masura de protectie nu poate fi considerata a fi un privilegiu, contrar
prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, atat timp cat ea se justifica
in considerarea situatiei unei anume categorii sociale care reclama o astfel de
protectie.
Intrucat nu au intervenit elemente noi de natura sa justifice schimbarea
jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia
din decizia anterioara isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la
prevederile art. 45 din Constitutie, Curtea constata ca autorul exceptiei
pleaca de la o premisa falsa, si anume a absolutizarii dreptului consacrat de
acest text constitutional. Astfel, esenta dispozitiilor acestui articol din
Constitutie consacra posibilitatea oricarei persoane de a initia si intreprinde
o activitate cu scop lucrativ. Cu toate acestea, textul constitutional
precizeaza ca acest drept trebuie sa fie exercitat in conditiile legii. Astfel,
legiuitorul a fost in drept ca, reglementand continutul libertatii economice,
sa tina cont de consideratiile speciale menite sa asigure protectia
salariatilor, atat timp cat prin aceasta nu a negat insasi existenta accesului
liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea
acestora.
In sfarsit, analizand criticile autorului exceptiei, raportate la
dispozitiile art. 30 si 40 din Constitutie, Curtea constata ca aceste
dispozitii nu pot fi apreciate ca avand vreo incidenta in cauza. Astfel, nici
continutul libertatii de exprimare si nici cel al dreptului la asociere nu se
refera la libertatea contractuala in sensul precizat de autorul exceptiei. Asa
fiind, si sub acest aspect, critica de constitutionalitate urmeaza sa fie
respinsa ca fiind neintemeiata.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala
"Frarom International Est" - S.R.L. din Iasi in Dosarul nr. 394/2005
al Curtii de Apel Iasi - Sectia conflicte de munca si asigurari sociale.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iunie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Patricia Marilena Ionea