DECIZIE Nr. 321 din 14 iunie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si ale
art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, ale art. II din Legea nr.
195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003
privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, precum si ale
art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 745 din 16 august 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Rusu - procuror
Irina Loredana Lapadat - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 3 si ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, ale
Legii nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, precum
si ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
exceptie ridicata de Victor Truta, prin mandatar Marin Frunza, in Dosarul nr.
178/CAF/2005 al Curtii de Apel Galati - Sectia de contencios administrativ si fiscal.
La apelul nominal lipsesc partile. Procedura de citare a fost legal
indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate a prevederilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecatoreasca ca inadmisibila, aratand ca aceste prevederi
legale au fost abrogate prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara,
or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala
decide asupra exceptiilor privind neconstitutionalitatea unei legi sau
ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare.
In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si
ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, precum si ale Legii nr.
195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003
privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, solicita
respingerea acesteia ca neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta
Curtii Constitutionale in materie.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 8 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 178/CAF/2005,
Curtea de Apel Galati - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.
3 si ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, ale Legii nr. 195/2004
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind
modificarea si completarea Codului de procedura civila, precum si ale art. 25
alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, exceptie
ridicata de Victor Truta, prin mandatar Marin Frunza.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine in esenta ca
prevederile legale criticate "sunt neconstitutionale, discriminatorii,
totalitare, dictatoriale, inchizitionale, deoarece confera competenta de
solutionare a recursului unei instante locale inferioare in grad Inaltei Curti
de Casatie si Justitie", fiind astfel incalcate "dreptul la aparare,
dreptul privind interzicerea discriminarii, dreptul la un proces echitabil,
principiul universalitatii, principiul statului de drept, dreptul la un recurs
efectiv la o instanta nationala". Invoca in acest sens dispozitiile art.
1, 11, 15, 20, 21, 24, 124 si 126 din Constitutie, ale art. 6, 13, 14 si 17 din
Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale, precum si
ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 si 30 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Curtea de Apel Galati - Sectia de contencios administrativ si fiscal
considera ca exceptia este neintemeiata. Se arata in acest sens ca exceptia are
"un caracter evident formal", deoarece nu pune in discutie
neconstitutionalitatea unui text de lege, ci mai degraba nemultumirea fata de
faptul ca in cauza dedusa judecatii recursul nu poate fi judecat de cea mai
inalta instanta din Romania. Se mai arata ca instantele judecatoresti au
competenta stabilita prin lege, "astfel incat nimic nu se opune ca in
anumite cauze recursul sa fie dat si in competenta altor instante in afara de
instanta suprema din Romania".
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a
fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului
si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.
3 si ale art. 299 din Codul de procedura civila, precum si ale Legii nr.
195/2004 este neintemeiata. In acest sens se arata ca, potrivit dispozitiilor
constitutionale, "numarul gradelor de jurisdictie, precum si repartizarea
competentei materiale pe niveluri de instante nu sunt stabilite prin norme de
natura constitutionala, legiuitorul constituant abilitand forul legislativ sa
stabileasca aceste aspecte, prin lege". Se apreciaza ca exercitarea
controlului de legalitate pe calea recursului de o alta instanta decat Inalta
Curte de Casatie si Justitie nu contravine dreptului la un proces echitabil,
nici dreptului la un recurs efectiv si nici principiului constitutional al
liberului acces la justitie, deoarece acestea nu presupun, in mod necesar,
accesul la toate gradele de jurisdictie. In ceea ce priveste prevederile art.
25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, se arata ca acestea
au fost abrogate o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. 304/2004 privind
organizarea judiciara.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 3 si ale art. 299 din Codul de procedura civila, precum si
ale Legii nr. 195/2004 este neintemeiata. Se arata in acest sens ca prevederile
legale criticate stabilesc reguli privind competenta instantelor in judecarea
cailor de atac si nu este contrara principiului constitutional al egalitatii
cetatenilor in fata legii. Se precizeaza ca art. 145 din Constitutie nu are
incidenta in cauza, iar in ceea ce priveste prevederile art. 25 alin. (3) din
Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, acestea au fost abrogate
prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel incat exceptia
este inadmisibila.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art.
3 si ale art. 299 alin. (3) din Codul de procedura civila, ale Legii nr.
195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003
privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, precum si ale
art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30
septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
- Articolul 3 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat
prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, si prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 65/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 840 din 14 septembrie 2004, are urmatorul cuprins: "Curtile
de apel judeca:
1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios
administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;
2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor
pronuntate de judecatorii si tribunale in prima instanta, daca prin lege nu se
prevede altfel;
2^1. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor
pronuntate de tribunale in apel, precum si in orice alte cazuri expres
prevazute de lege;
3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor."
- Art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila a fost introdus prin art.
I pct. 5 din Legea nr. 195/2004 si are urmatorul cuprins: In situatiile in
care, potrivit dispozitiilor prezentului cod sau ale legii speciale,
incheierile sau alte hotarari pronuntate de instantele judecatoresti sunt
supuse numai recursului, judecarea acestei cai de atac este de competenta
instantei imediat superioare celei care a pronuntat hotararea in cauza sau,
dupa caz, de competenta instantei expres prevazute prin lege."
Din motivarea exceptiei rezulta ca sunt criticate pentru motive de
neconstitutionalitate dispozitiile art. II din Legea nr. 195/2004 pentru
aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, dispozitii potrivit carora:
"(1) Recursurile impotriva hotararilor date fara drept de apel potrivit
legii in vigoare la data pronuntarii lor si aflate pe rolul Inaltei Curti de
Casatie si Justitie se trimit spre judecata instantelor imediat superioare
celor care au pronuntat hotararea in prima instanta.
(2) Recursurile aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si
care au ca obiect hotarari prin care tribunalele au judecat apeluri se trimit
spre judecata curtilor de apel.
(3) Recursurile prevazute la alin. (1) si (2), a caror admisibilitate in
principiu nu a fost examinata pana la data intrarii in vigoare a prezentei
legi, se scot de pe rol si se trimit, pe cale administrativa, instantelor
devenite competente sa le judece, iar in cazul in care admisibilitatea in
principiu a fost examinata, se trimit prin declinarea competentei, prin
incheiere irevocabila, data in camera de consiliu, fara citarea partilor."
- Art. 25. alin. 3 din Legea nr. 92/1992 prevede: "Ca instante de
recurs, curtile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor
pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de
lege."
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale
criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 1 - Statul
roman, art. 11 - Dreptul international si dreptul intern, art. 15 -
Universalitatea, art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului,
art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 24 - Dreptul la aparare, art. 124 -
Infaptuirea justitiei si art. 126 - Instantele judecatoresti.
De asemenea, autorul exceptiei considera ca prin prevederile legale
criticate sunt incalcate urmatoarele dispozitii cuprinse in Conventia pentru
apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale: la art. 6, referitoare la
dreptul la un proces echitabil, la art. 13, referitoare la dreptul la un recurs
efectiv, la art. 14, referitoare la interzicerea discriminarii, si la art. 17,
referitoare la interzicerea abuzului de drept.
In sfarsit, sunt invocate ca fiind incalcate si dispozitiile art. 1, 2, 6,
7, 8, 10, 11 si 30 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine
urmatoarele:
I. In ceea ce priveste prevederile art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecatoreasca, Curtea constata ca, la data sesizarii sale
prin Incheierea din 8 martie 2005, acestea erau abrogate in mod expres prin
art. 133 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29
iunie 2004, astfel incat, in temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) si (6) din
Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate urmeaza a fi respinsa ca
inadmisibila.
II. Prevederile art. 3 si ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedura
civila au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare
la aceleasi dispozitii constitutionale si cu o motivare identica. Astfel, prin
Decizia nr. 130 din 1 martie 2005, referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 299 alin. 3 din Codul de
procedura civila, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si
completarea Codului de procedura civila, ale Legii nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoreasca, precum si a celor ale art. 57 alin. (1) si alin.
(2) teza intai din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 468 din 2 iunie 2005, Curtea a
constatat ca nu exista nici o incompatibilitate intre aceste prevederi legale
si dispozitiile cuprinse in art. 1, 11, 15, 20, 21, 24, 124 si 126 din
Constitutie.
Cu privire la exercitarea cailor de atac si la concordanta Codului de
procedura civila cu art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor si a
libertatilor fundamentale, Curtea Constitutionala s-a pronuntat, de exemplu
prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, statuand ca, "in sensul
practicii europene, conceptul de <<proces echitabil>> nu implica in
mod necesar existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor cai de atac a
hotararilor judecatoresti, inclusiv exercitarea acestor cai de atac de catre
toate partile din proces".
Cele statuate prin deciziile anterior mentionate isi mentin valabilitatea
si in prezenta cauza, deoarece nu au intervenit elemente noi de natura sa
justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, astfel incat
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si ale art. 299 alin. 3
din Codul de procedura civila este neintemeiata.
De asemenea, in prezenta cauza autorul exceptiei de neconstitutionalitate
sustine si incalcarea dispozitiilor art. 13 din Conventia pentru apararea
drepturilor si a libertatilor fundamentale, care stipuleaza ca orice persoana
ale carei drepturi si libertati recunoscute de aceasta conventie au fost
incalcate are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale.
Curtea constata ca prevederile art. 3 si ale art. 299 alin. 3 din Codul de
procedura civila cuprind norme referitoare la competenta materiala a
instantelor judecatoresti si sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art.
13 din Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale,
precum si cu cele ale art. 8 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor art. 14 din
Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale, potrivit
carora exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de Conventie trebuie
sa fie asigurata, fara nici o deosebire bazata pe sex, rasa, culoare, limba,
religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala,
apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie,
Curtea constata ca aceasta nu este intemeiata.
Prevederile art. 3 si ale art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila,
reglementand competenta curtilor de apel, respectiv judecarea recursului
impotriva incheierilor sau altor hotarari pronuntate de instantele
judecatoresti ce sunt supuse numai acestei cai de atac, se aplica in mod egal
tuturor persoanelor aflate in aceeasi situatie si nu creeaza discriminari intre
cetateni pe criterii de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de
religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine
sociala, criterii ale egalitatii in drepturi, prevazute atat in art. 4 alin.
(2) din Constitutie, cat si in art. 14 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si in art. 2 si 7 din
Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
Referitor la pretinsa contrarietate intre prevederile legale criticate si
dispozitiile art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor si a
libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea abuzului de drept,
Curtea constata ca aceste dispozitii ale Conventiei nu au relevanta in cauza.
III. In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura
civila, prin aceeasi Decizie nr. 130 din 1 martie 2005, Curtea Constitutionala,
respingand exceptia ca neintemeiata, a constatat ca prevederile legale
criticate nu incalca dispozitiile constitutionale invocate, deoarece sunt norme
de procedura, iar stabilirea lor este atributul exclusiv al legiuitorului,
potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie.
Cele statuate prin decizia anterior mentionata sunt valabile si in prezenta
cauza, deoarece nu au intervenit elemente care sa conduca la o reconsiderare a
jurisprudentei Curtii.
In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor art. 1, 6, 10, 11 si
30 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Curtea constata ca acestea
nu au incidenta in cauza.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147
alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit.
A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecatoreasca, exceptie ridicata de Victor Truta, prin mandatar Marin Frunza,
in Dosarul nr. 178/CAF/2005 al Curtii de Apel Galati - Sectia de contencios
administrativ si fiscal.
2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si ale
art. 299 alin. 3 din Codul de procedura civila, precum si ale art. II din Legea
nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2003
privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, exceptie
ridicata de acelasi autor in acelasi dosar al aceleiasi instante.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iunie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Irina Loredana Lapadat