DECIZIE Nr. 315 din 20 noiembrie 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25
din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 44 din 22 ianuarie 2002
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor
si modelelor industriale in Dosarul nr. 1.440/2000 al Curtii Supreme de
Justitie - Sectia civila.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de
citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei, ca fiind inadmisibila, deoarece sesizarea Curtii Constitutionale s-a
facut cu nerespectarea dispozitiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992,
republicata. Autorul exceptiei avea calitatea de tert in cauza, deoarece prin
sentinta instantei de fond a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale
active a acestuia. De altfel, exceptia de neconstitutionalitate este si
neintemeiata, jurisprudenta Curtii Constitutionale fiind in acest sens.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 6 martie 2001, pronuntata in Dosarul nr. 1.440/2000,
Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr.
129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, exceptie ridicata
de Societatea Comerciala "Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucuresti.
Dosarul instantei de judecata are ca obiect judecarea recursului declarat de
Societatea Comerciala "Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucuresti
impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a III-a civila, prin care
a fost respins apelul declarat de autorul exceptiei impotriva sentintei civile
pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila. Prin aceasta
sentinta a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale active si, pe cale
de consecinta, s-a respins actiunea formulata de Societatea Comerciala
"Star 2 Impex 95" - S.R.L. din Bucuresti, cu motivarea ca reclamanta
ar fi putut cere anularea certificatului de inregistrare a modelului
industrial, pe temeiul dispozitiilor art. 8 si 9 din Legea nr. 129/1992.
Prin motivele de recurs, precum si prin memoriul intitulat "Precizari
privind exceptia de neconstitutionalitate" s-a ridicat exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992
"referitor la posibilitatea atacarii in contencios administrativ a
hotararilor Comisiei de reexaminare a Oficiului de Stat pentru Inventii si
Marci, in raport cu prevederile art. 21, 41, 48, ale art. 134 alin. (2) lit. a)
si c) si ale art. 135 alin. (6) din Constitutie".
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca art. 24 si 25
din Legea nr. 129/1992 instituie o discriminare negativa fata de solutiile
reglementate prin Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, intrucat
impotriva hotararilor Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci nici titularii
certificatului de inregistrare a desenului sau modelului industrial, nici
tertii, persoane interesate, nu pot exercita caile de atac prevazute de Legea
nr. 64/1991. Astfel, conform sustinerilor autorului exceptiei, la situatii
juridice identice (protectia drepturilor de proprietate industriala) cele doua
legi ofera solutii diferite, ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 din
Constitutie. Se mai arata totodata ca prevederile legale criticate contravin si
dispozitiilor art. 21 din Constitutie, privind liberul acces la justitie. Cu
privire la neconstitutionalitatea prevederilor legale criticate, in raport cu
dispozitiile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie, se apreciaza ca prin
posibilitatea Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci de a acorda doua
certificate de inregistrare pentru acelasi desen/model industrial "se
goleste de continut" dreptul de proprietate industriala acordat primului
detinator de certificat, incalcandu-se totodata principiul ocrotirii
proprietatii, prevazut la art. 135 din Constitutie. Se mai arata de catre
autorul exceptiei ca prevederile art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 contravin
si dispozitiilor art. 48, precum si ale art. 49 din Constitutie, deoarece, desi
este vatamat prin hotararea Comisiei de reexaminare, nu poate cere anularea
acestor hotarari conform Legii nr. 129/1992, ceea ce, in opinia sa, reprezinta
o restrangere nejustificata a dreptului sau de a se adresa instantei de
contencios administrativ. Prevederile legale criticate contravin, in opinia
autorului exceptiei, si dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. a) si c) si ale
art. 135 alin. (6) din Constitutie, deoarece "valorificarea factorului de
productie (desenul protejat) este grav periclitata prin emiterea altui
certificat de inregistrare pentru un model/desen identic", fiind in
acelasi timp "distrusa stimularea cercetarii stiintifice". In final
autorul exceptiei arata ca dispozitiile legale criticate contravin prevederilor
art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale prin aceea ca procedura administrativa instituita
prin art. 24 si 25 din lege depaseste "termenul rezonabil" prevazut
de conventie cu privire la dreptul la un "proces echitabil".
Curtea Suprema de Justitie - Sectia civila, exprimandu-si opinia, apreciaza
ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 si 25 din Legea nr.
129/1992 nu este intemeiata.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate
a prevederilor art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 este neintemeiata. Se arata
ca aceste prevederi nu creeaza discriminari intre cetateni, in conditiile in
care situatiile juridice reglementate prin cele doua acte normative in materia
proprietatii industriale, Legea nr. 64/1991 si Legea nr. 129/1992, desi
prezinta unele caracteristici comune, nu pot fi considerate identice. Totodata
in punctul de vedere al Guvernului se considera, in esenta, ca nu este
incalcata nici una dintre prevederile constitutionale invocate in motivarea
exceptiei cu privire la protectia proprietatii, accesul la justitie, dreptul
persoanei vatamate de o autoritate publica, restrangerea unor drepturi,
obligatia statului de a asigura cadrul favorabil pentru valorificarea factorilor
de productie si stimularea cercetarii stiintifice. Se arata ca certificatul de
inregistrare a desenului sau modelului industrial confera titularului sau,
potrivit art. 2 si 29 din Legea nr. 129/1992, un drept exclusiv de exploatare,
precum si dreptul de a interzice tertilor sa efectueze, fara autorizare,
anumite acte expres prevazute. Cu privire la exigentele impuse de Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale se considera
ca, "instituind o singura faza administrativ-jurisdictionala si
reglementand o singura cale de atac impotriva hotararii Comisiei de reexaminare
din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, dispozitiile legale
atacate asigura un termen rezonabil pentru judecarea cauzelor in materia
desenelor si modelelor industriale, fiind respectate astfel prevederile art. 6
paragraful 1 din conventie".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile
procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei,
precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
24 si 25 din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor
industriale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie
1993, dispozitii care au urmatorul continut:
- Art. 24: "Hotararile privind cererile de inregistrare a desenului
sau modelului industrial pot fi contestate pe cale administrativa, in scris si
motivat, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, in termen de 3 luni de la
comunicare.
Contestatia va fi examinata, in termen de 3 luni de la inregistrarea
acesteia, de o comisie de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru
Inventii si Marci, a carei componenta este alta decat aceea a comisiei
prevazute la art. 22 alin. 1.";
- Art. 25: "Hotararea Comisiei de reexaminare se comunica partilor in
termen de 15 zile de la pronuntare si poate fi atacata la Tribunalul
municipiului Bucuresti, in termen de 3 luni de la comunicare.
Hotararile Comisiei de reexaminare si hotararile judecatoresti ramase
definitive se publica in Buletinul oficial de proprietate industriala al
Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate se invoca incalcarea
urmatoarelor dispozitii constitutionale:
- Art. 16: "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor
publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.";
- Art. 41: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra
statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de
titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate
asupra terenurilor.";
- Art. 48: "(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate
publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal
a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins,
anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege
organica.";
- Art. 134 alin. (2) lit. a) si c): "Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului
favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. [...];
c) stimularea cercetarii stiintifice nationale;";
- Art. 135: "(1) Statul ocroteste proprietatea. [...];
(6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila."
Sunt invocate totodata si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit
carora: "1. Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in
mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta
independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra
incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.
Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de
sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului
sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al
securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele
minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in
masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in
imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere
intereselor justitiei."
Analizand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca
aceasta este neintemeiata.
Astfel, o prima critica formulata de autorul exceptiei consta in aceea ca
la situatii juridice identice (protectia drepturilor de proprietate
industriala) exista doua solutii diferite (una reglementata prin art. 24 si 25
din Legea nr. 129/1992, iar cealalta reglementata prin Legea nr. 64/1991
privind brevetele de inventie, intrucat impotriva hotararilor Oficiului de Stat
pentru Inventii si Marci nu se poate actiona pentru anularea lor de catre alte
persoane interesate pentru anularea lor), ceea ce contravine dispozitiilor art.
16 din Constitutie.
Examinand aceasta critica, Curtea constata ca este neintemeiata. Avand in
vedere caracterul special al celor doua legi (Legea nr. 129/1992 privind
protectia desenelor si modelelor industriale si Legea nr. 64/1991 privind
brevetele de inventii), precum si obiectul si scopul diferite ale acestora,
este justificata existenta unor solutii diferite in ceea ce priveste
modalitatea de exercitare a cailor de atac. De aceea optiunea legiuitorului cu
privire la reglementarea acestui aspect nu contravine dispozitiilor art. 16 din
Constitutie.
In ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei cu privire la
neconcordanta dintre cele doua acte normative, Curtea retine ca aceasta nu
poate forma obiect al contenciosului constitutional.
De asemenea, in legatura cu critica dispozitiilor art. 25 din Legea nr.
129/1992, potrivit carora hotararea se comunica partilor care o pot ataca la
tribunal, Curtea constata ca aceasta este o norma de procedura. In consecinta,
sunt incidente dispozitiile constitutionale ale art. 125 alin. (3), conform
carora "Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege".
Legea speciala, prevazand ca numai partile pot ataca in justitie hotararea
pronuntata de Comisia de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru
Inventii si Marci, nu incalca principiul constitutional al liberului acces la
justitie prevazut la art. 21 din Constitutie. De altfel, Curtea retine ca
aceasta prevedere este conforma cu principiul efectului relativ a hotararilor
judecatoresti, care se aplica si in cazul hotararilor pronuntate de organele
administrativ-jurisdictionale, principiu in baza caruia numai partile din
proces pot exercita caile de atac impotriva hotararilor pronuntate. Ca atare,
nu se poate retine ca aceasta dispozitie ar constitui o incalcare a dreptului
la liberul acces la justitie pentru alte persoane care nu au avut calitatea de
parti in proces, dar care isi pot realiza dreptul de a se adresa justitiei, in
conditiile legii, inclusiv potrivit Legii nr. 129/1992.
Cu privire la sustinerea ca prin posibilitatea Oficiului de Stat pentru
Inventii si Marci de a acorda doua certificate de inregistrare pentru acelasi
desen sau model industrial "se goleste de continut" dreptul de
proprietate acordat primului detinator de certificat, Curtea constata ca nici
aceasta nu este intemeiata. Din interpretarea dispozitiilor legale criticate
rezulta ca acestea instituie o procedura prealabila
administrativ-jurisdictionala cu privire la contestarea hotararilor privind
cererile de inregistrare a desenului sau modelului industrial (art. 24), precum
si posibilitatea ca hotararile pronuntate de Comisia de reexaminare din cadrul
Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci sa fie atacate la Tribunalul
Bucuresti in termen de 3 luni de la comunicare. Rezulta deci ca aceste
dispozitii, prin ele insele, nu pot fi de natura sa incalce dreptul de
proprietate al altor persoane care reclama drepturi in legatura cu desenul sau
modelul industrial. In realitate, conform legii, autorul exceptiei, ca si orice
alta persoana interesata, dispune de calea prevazuta de un alt text al legii,
si anume art. 21 din Legea nr. 129/1992, care prevede dreptul de a ridica
obiectii scrise la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci privind
inregistrarea desenului sau modelului industrial, in termen de 3 luni de la
data publicarii cererii de inregistrare si a reproducerii acestuia in Buletinul
oficial de proprietate industriala al oficiului, publicare prevazuta, tocmai in
acest scop, de art. 20 din lege. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 37
din lege "Certificatul de inregistrare a desenului sau modelului
industrial, eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, poate fi
anulat, in tot sau in parte, la cererea unei persoane interesate, in cazul cand
se constata ca, la data inregistrarii cererii, nu erau indeplinite conditiile
pentru acordarea protectiei.
Anularea poate fi ceruta pe toata durata de valabilitate a certificatului
si se judeca de catre Tribunalul municipiului Bucuresti [...]". De altfel,
legea prevede la art. 41 si 42 si mijloace de drept penal pentru apararea
calitatii de autor al desenului sau modelului industrial ori reproducerea fara
drept a acestora. In consecinta, Curtea retine ca nu sunt intemeiate criticile
aduse Legii nr. 129/1992, privind incalcarea dispozitiilor constitutionale
referitoare la protectia proprietatii private si la obligatiile statului in
economia de piata, prevazute la art. 41 alin. (1) si (2), art. 135 alin. (1) si
(6) si la art. 134 alin. (2) lit. a) si c) din Constitutie.
In legatura cu procedura prealabila, jurisdictional-administrativa,
reglementata de art. 24 din Legea nr. 129/1992, Curtea Constitutionala s-a
pronuntat, in principiu, in jurisprudenta sa, in sensul ca o asemenea procedura
administrativ-jurisdictionala nu poate fi considerata neconstitutionala atat
timp cat hotararile pronuntate in cadrul acestei proceduri pot fi atacate in
justitie. In acest sens mentionam, de exemplu, Decizia nr. 163/1998, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 502 din 28 decembrie 1998.
In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor art. 48 din
Constitutie, privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, si ale
art. 49 din Legea fundamentala, privind restrangerea exercitiului unor
drepturi, Curtea retine ca, intrucat legea prevede cai speciale de atac in
justitie pentru persoanele interesate, precum si proceduri speciale, adecvate
situatiilor juridice pe care aceasta lege speciala le protejeaza, nu se poate
retine ca prevederile legale criticate incalca dispozitiile constitutionale
invocate de autorul exceptiei.
In sfarsit, Curtea constata ca este neintemeiata si sustinerea potrivit
careia prevederile art. 24 si 25 din Legea nr. 129/1992 contravin dispozitiilor
art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale. Dispozitiile privind posibilitatea de a se contesta
pe cale administrativ-jurisdictionala hotararile privind cererile de
inregistrare a desenului sau modelului industrial, precum si exercitarea caii
de atac la instanta de judecata impotriva hotararilor Comisiei de reexaminare
sunt in concordanta cu dispozitiile art. 6 paragraful 1 din conventie, nefiind
de natura sa prelungeasca excesiv durata procesului. Dimpotriva, textele legale
criticate instituie termene de natura sa asigure celeritatea in solutionarea
litigiilor.
In consecinta, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si
25 din Legea nr. 129/1992 urmeaza sa fie respinsa.
Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin.
(2) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 12, al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 si 25
din Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale,
exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Star 2 Impex 95" - S.R.L.
din Bucuresti in Dosarul nr. 1.440/2000 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia
civila.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 noiembrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Mihai Paul Cotta