DECIZIE Nr.
310 din 23 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 1 alin. 1 din Codul de procedura
penala
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 287 din 3 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică -
magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 1
din Codul de procedura penală, excepţie ridicată de Marin
Frunză în Dosarul nr. 1.934/121/2009 al Tribunalului Galaţi -
Secţia penală.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin încheierea din 22 iunie 2009, pronunţată
în Dosarul nr. 1.934/121/2009, Tribunalul Galaţi - Secţia
penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 1
din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată
de Marin Frunză cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unui
act al procurorului privind neîndeplinirea condiţiilor necesare pentru
începerea procedurii speciale de constatare a dispariţiei originalului
unei plângeri.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură
penală încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la
justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare,
prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un recurs efectiv,
condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi
sau al unor libertăţi, precum şi obligaţia de a respecta
drepturile omului, întrucât nu prevede posibilitatea atacării în faţa
judecătorului a soluţiei date de procuror la plângerea privind
efectuarea procedurii speciale de constatare a dispariţiei originalului
unei plângeri, respectiv la cererea de efectuare a procedurii speciale de
refacere, reconstituire, înlocuire a originalului plângerii, soluţie
dată de procuror separat.
Tribunalul Galaţi - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului,
pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă,
potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum
şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.
47/1992,să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu
care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 1 din Codul de
procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru
modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum
şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: „După
respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva
rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei
ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub
urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror,
persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale
căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în
termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a
modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecătorul de la instanţa
căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza
în primă instanţă. Plângerea poate fi făcută şi
împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în
rechizitoriu."
In susţinerea
neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul
excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 1 referitoare la statul român, ale art. 4 privind
unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 15
referitoare la universalitatea drepturilor, libertăţilor şi
îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale
art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind
dreptul la apărare, ale art. 53 referitoare la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124
privind înfăptuirea justiţiei, ale art. 126 referitoare la
instanţele judecătoreşti şi ale art. 148 privind integrarea
în Uniunea Europeană, precum şi ale art. 11 cu privire la dreptul
internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la tratatele
internaţionale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 1
referitoare la obligaţia de a respecta drepturile omului, ale art. 6
privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 referitoare la interzicerea
discriminării şi ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept
din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, respectiv raportate la dispoziţiile
art. 1 privind egalitatea în drepturi, ale art. 2 referitoare ia interzicerea
discriminării, ale art. 6 cu privire la dreptul oricărei persoane de
a-i fi recunoscută calitatea de subiect de drept, ale art. 7 referitoare
la egalitatea în faţa legii, ale art. 8 instituind dreptul la un recurs
efectiv, ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 11
referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 30 cu
privire la interzicerea abuzului de drept din Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că autorul acesteia solicită, în realitate,
completarea textului de lege criticat, în sensul de a reglementa posibilitatea
atacării în faţa judecătorului nu numai a rezoluţiilor sau
ordonanţelor de netrimitere în judecată, ci şi a soluţiei
date de procuror la plângerea privind efectuarea procedurii speciale de
constatare a dispariţiei originalului unei plângeri, respectiv la cererea
de efectuare a procedurii speciale de refacere, reconstituire, înlocuire a
originalului plângerii, soluţie dată de procuror separat. O asemenea solicitare
nu intra, însă, în competenţa de soluţionare a Curţii
Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se
pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu
privire ia care a fost sesizată, fără a putea modifica sau
completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 1
din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marin
Frunză în Dosarul nr. 1.934/121/2009 al Tribunalului Galaţi -
Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 23 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică