DECIZIE Nr. 308 din 14 iunie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 726 din 10 august 2005
Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Aurelia Rusu - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, exceptie ridicata de Confederatia Nationala a Sindicatelor
Libere din Romania - Fratia in Dosarul nr. 947/2004 al Tribunalului Bucuresti -
Sectia a V-a civila.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
ca neintemeiata, aratand ca aceasta a mai facut obiectul unui dosar la Curtea
Constitutionala si a fost respinsa, iar in cauza de fata nu au intervenit
elemente noi, de natura a impune o schimbare a jurisprudentei.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 noiembrie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 947/2004,
Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Exceptia a fost ridicata
de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia cu
prilejul solutionarii unei contestatii impotriva dispozitiei Primarului General
al Municipiului Bucuresti prin care s-a respins notificarea privind un imobil
revendicat in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine,
in esenta, ca prevederile legale criticate incalca prevederile art. 21 si 44
din Constitutie. Astfel, textul de lege criticat precizeaza categoriile de
persoane juridice indreptatite sa beneficieze de masuri reparatorii in natura
sau prin echivalent. De asemenea, legea contine si o enumerare limitativa a conditiilor
ce trebuie indeplinite pentru ca persoana juridica sa fie indreptatita la
masuri reparatorii, fiind astfel inlaturate de la beneficiile acestei legi
toate persoanele juridice care nu indeplinesc aceste conditii. Asadar, se
sustine ca, prin "modul defectuos de redactare a textului de lege",
este incalcat principiul constitutional al accesului liber la justitie, cuprins
in art. 21, precum si dispozitiile constitutionale care garanteaza dreptul de
proprietate privata, cuprinse in art. 44.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens, arata ca textul de
lege criticat nu impiedica accesul liber la justitie, dat fiind ca "orice
persoana fizica sau juridica, nemultumita de modul de solutionare a cererii
sale are posibilitatea de a se adresa instantei de judecata, prin exercitarea
unei cai de atac prevazute de lege, cum de altfel a procedat si autorul
exceptiei de neconstitutionalitate". Prevederile criticate nu contravin
nici dispozitiilor art. 44 din Constitutie, deoarece "este firesc ca
legiuitorul sa fi prevazut modalitatea in care se poate face dovada identitatii
intre titularul dreptului de proprietate si cel care pretinde acest drept, iar,
pe de alta parte, dispozitiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 consacra
solutia si pentru situatia in care persoana juridica nu si-a mai continuat
activitatea sau, desi desfiintata ori interzisa, nu si-a reluat activitatea
dupa 1989, fiind astfel acoperite toate situatiile in care, in mod abuziv, au
fost preluate imobile din proprietatea unor persoane juridice".
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula
punctele de vedere cu privire la exceptia ridicata.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate nu este intemeiata. Astfel, "art. 3 lit. c) din
Legea nr. 10/2001 nu impiedica nici o persoana juridica sa se adreseze
justitiei [...]. Nici prevederile art. 44 din Constitutie nu sunt incalcate,
deoarece Legea nr. 10/2001, in ansamblul ei, reprezinta un act reparator prin
care se restabilesc drepturile de proprietate asupra unor imobile abuziv
preluate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, printr-o procedura
administrativa simplificata".
Guvernul considera ca textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor
constitutionale invocate. Astfel, se arata ca textul de lege criticat,
delimitand sfera de aplicare a legii, enumera categoriile de persoane juridice
care sunt indreptatite la masuri reparatorii, in natura sau prin echivalent, si
instituie conditii pentru aplicarea acestor masuri, asa incat nu aduce nici o
atingere principiului constitutional al accesului liber la justitie.
Avocatul Poporului apreciaza ca nu poate fi retinuta incalcarea art. 21 din
Constitutie, deoarece textul de lege criticat nu impiedica partile sa se
adreseze justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor
lor legitime. Se arata, in acest sens, ca Legea nr. 10/2001 contine norme cu
caracter special in materia revendicarii imobiliare. Acest fapt insa nu
impiedica persoanele interesate sa se prevaleze de dispozitiile legale
generale, in materie, in cazul in care conditiile prevazute de actul normativ
special nu sunt indeplinite. Nu poate fi retinuta nici incalcarea art. 44 din
Constitutie, deoarece, in sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale, "garantarea
constitutionala a proprietatii private este, in mod necesar, subsecventa
existentei unui titlu de proprietate, eliberat cu respectarea dispozitiilor
legale".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie
2005, dispozitii potrivit carora:
"Sunt indreptatite, in intelesul prezentei legi, la masuri reparatorii
constand in restituire in natura sau, dupa caz, prin echivalent [...]:
c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate in mod abuziv de
stat, de organizatii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupa data
de 6 martie 1945; indreptatirea la masurile reparatorii prevazute de prezentul
articol este conditionata de continuarea activitatii ca persoana juridica pana
la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau de imprejurarea ca activitatea
lor sa fi fost interzisa sau intrerupta in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, iar acestea sa-si fi reluat activitatea dupa data de 22
decembrie 1989, daca, prin hotarare judecatoreasca, se constata ca sunt aceeasi
persoana juridica cu cea desfiintata sau interzisa, precum si partidele
politice a caror activitate a fost interzisa sau intrerupta in perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca si-au reluat activitatea in conditiile
legii."
In sustinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege, autorul
exceptiei invoca incalcarea prevederilor art. 21 si 44 din Constitutie,
potrivit carora:
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru
apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor
intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si
gratuite.";
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra
statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt
stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege,
indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de
proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la
care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin
lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate
publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita
in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice,
religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi
subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi
proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor,
precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun
acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori
contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca art. 3 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 prevede pentru persoanele juridice
posibilitatea de a obtine restituirea imobilelor care fac obiect de
reglementare al Legii nr. 10/2001. Potrivit acestui text, indreptatirea la
restituire este conditionata, pe de o parte, de continuarea activitatii
persoanei juridice respective de la data deposedarii pana la data intrarii in
vigoare a Legii nr. 10/2001 si, pe de alta parte, de reluarea activitatii, in
conditiile legii, dupa 22 decembrie 1989, in cazul persoanelor juridice a caror
activitate a fost intrerupta ori interzisa in perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989. De asemenea, prevederea legala criticata precizeaza ca vocatia
la restituire a persoanelor juridice a caror activitate a fost interzisa in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este conditionata de existenta unei
hotarari judecatoresti prin care sa se constate ca persoana juridica
constituita dupa decembrie 1989 este aceeasi persoana juridica cu cea
desfiintata sau interzisa. Sunt exceptate partidele politice, in cazul carora
nu este necesara o astfel de hotarare judecatoreasca, fiind suficienta reluarea
activitatii, in conditiile legii.
Curtea constata ca aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de
aceeasi confederatie sindicala, a mai facut obiectul controlului de
constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 165 din 22 martie 2005, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 9 mai 2005, Curtea a
retinut ca "textul de lege criticat nu incalca principiul accesului liber
la justitie, prevazut in art. 21 din Constitutie, ci conditioneaza exercitarea
acestui drept de indeplinirea anumitor conditii prevazute de lege. Potrivit
jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia Plenului
nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 69 din 16 martie 1994, liberul acces la justitie semnifica faptul ca
orice persoana se poate adresa instantelor judecatoresti pentru apararea
drepturilor, a libertatilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul ca
acest drept nu poate fi supus nici unei conditionari". Deoarece nu au
intervenit elemente noi, de natura a impune o schimbare a jurisprudentei,
considerentele si solutia amintite isi pastreaza valabilitatea si in cauza de
fata.
De altfel, asupra masurilor reparatorii instituite prin lege, Curtea
Constitutionala s-a pronuntat deseori, spre exemplu prin Decizia nr. 483 din 11
decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105
din 4 februarie 2004, retinand ca "este dreptul suveran al legiuitorului
de a aprecia intinderea si amploarea masurilor pe care le stabileste prin lege,
iar sub aspectele practice pe care le-ar presupune o apreciere asupra
oportunitatii vreunei masuri reparatorii, Curtea nu numai ca nu s-ar putea
pronunta, dar, in principiu, n-ar putea sa completeze sau sa schimbe masuri
legislative existente, devenind astfel legiuitor pozitiv".
In ceea ce priveste pretinsa incalcare a principiului constitutional al
garantarii dreptului de proprietate privata, prevazut in art. 44 din
Constitutie, prin excluderea de la aplicarea Legii nr. 10/2001 a unor categorii
de persoane juridice, Curtea constata ca aceasta sustinere nu este intemeiata.
Dupa cum s-au pronuntat atat Curtea Constitutionala, spre exemplu in Decizia
nr. 41 din 4 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 210 din 31 martie 2003, cat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in
cauza Fernandez-Molina Gonzales s.a. contra Spaniei din 18 octombrie 2002,
dispozitiile privind garantarea si ocrotirea proprietatii se aplica numai
titularilor dreptului de proprietate; or, in prezenta cauza, categoriile de
persoane juridice la care se refera autorul exceptiei nu si-au stabilit
calitatea de proprietar.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) din
Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art.
29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, exceptie ridicata
de Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania - Fratia in Dosarul
nr. 947/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 14 iunie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Madalina Stefania Diaconu