DECIZIE   Nr. 300 din  9 iunie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 din Codul de procedura penala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 620 din 16 iulie 2005

    Ioan Vida             - presedinte
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Nicoleta Grigorescu   - procuror
    Marieta Safta         - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 din Codul de procedura penala, ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 2.252/P/2004 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, pune concluzii de respingere a exceptiei, apreciind ca prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale si nici celor din actele internationale invocate ca fiind incalcate.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 25 ianuarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 2.252/P/2004, Tribunalul Galati - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 din Codul de procedura penala, ridicata de Marin Frunza in dosarul mentionat.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca textul de lege criticat incalca dreptul la un recurs efectiv la o instanta nationala, intrucat, in opinia autorului exceptiei, singura instanta competenta sa solutioneze calea de atac a recursului este Inalta Curte de Casatie si Justitie. Asadar, considera ca prevederile art. 27 din Codul de procedura penala sunt "discriminatorii, totalitare, inchizitoriale" si nu garanteaza drepturile si principiile invocate prin aceea ca "justitiabilul nu poate exercita un recurs efectiv la o instanta nationala".
    Tribunalul Galati - Sectia penala, exprimandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, apreciaza ca aceasta este neintemeiata. Astfel, se arata ca nu poate fi retinuta critica art. 27 din Codul de procedura penala, in raport de dispozitiile art. 21 din Constitutie, respectiv fata de cele ale art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece aceste prevederi nu trebuie interpretate in sensul ca toate recursurile trebuie sa fie solutionate de Inalta Curte de Casatie si Justitie ca unica instanta de competenta la nivelul intregii tari. In opinia instantei, tribunalele se incadreaza in categoria autoritatilor la care se refera art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat aceste instante judecatoresti pot sa decida daca drepturile recurentului, aparate prin Conventie, au fost sau nu incalcate si sa stabileasca reparatii adecvate.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale, respectiv celor din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate de autorul exceptiei. Aceste prevederi legale sunt in concordanta cu dispozitiile constitutionale, stabilirea competentei instantelor judecatoresti constituind obligatia constitutionala a legiuitorului, in conformitate cu art. 126 din Legea fundamentala. Totodata se apreciaza ca atat dispozitiile art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, cat si cele ale art. 21 din Legea fundamentala nu trebuie interpretate in sensul ca toate recursurile trebuie sa fie solutionate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca unica instanta cu competenta la nivelul intregii tari. Aceasta, intrucat prin notiunea de "instanta nationala", precizata in art. 13 din Conventie, nu trebuie sa se inteleaga "o instanta judecatoreasca competenta teritorial, stabilita la nivelul intregii tari, ci o autoritate nationala competenta care decide daca drepturile recurentului au fost sau nu incalcate". Se mai arata ca prevederile legale criticate nu inlatura posibilitatea partilor de a beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, in cadrul unui proces public, judecat de o instanta independenta, impartiala si stabilita prin lege, intr-un termen rezonabil, conditii care sunt asigurate si in cazul judecarii cauzelor in prima instanta de catre tribunale.
    Avocatul Poporului considera ca art. 27 din Codul de procedura penala, care reglementeaza competenta materiala a tribunalelor, nu aduce atingere, sub nici un aspect, accesului liber la justitie, dreptului partilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, stabilirea regulilor de competenta fiind atributul exclusiv al legiuitorului. Se arata totodata ca dispozitiile legale criticate nu opresc partile interesate sa se adreseze justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneaza un proces echitabil si dreptul la un recurs efectiv.
    In concluzie, Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 27 din Codul de procedura penala, potrivit carora: "Tribunalul:
    1. judeca in prima instanta:
    a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 174 - 177, 179, art. 189 alin. 3, art. 190, art. 197 alin. 3, art. 209 alin. 3 si 4, art. 211 alin. 2, 2^1 si 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254, 255, 257, 266 - 270, 273 - 276 cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, art. 279^1, 298, 312 si 317, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;
    b) infractiunile savarsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei persoane;
    c) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale;
    d) infractiunea de spalare a banilor;
    e) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar;
    f) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;
    2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);
    3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
    4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege."
    Aceste prevederi legale sunt criticate fata de dispozitiile constitutionale ale art. 1, referitoare la statul roman, ale art. 11, privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 15, privind universalitatea drepturilor si libertatilor fundamentale, ale art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 124, privind infaptuirea justitiei, si ale art. 126, privind instantele judecatoresti, cu raportare la prevederile din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cuprinse in art. 6, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, in art. 13, privind dreptul la un recurs efectiv, in art. 14, privind interzicerea discriminarii, si in art. 17, referitoare la interzicerea abuzului de drept.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate formulata, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata si urmeaza sa fie respinsa.
    Curtea retine ca, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata "sunt prevazute numai de lege", iar reglementarea de catre legiuitor, in temeiul prerogativelor sale constitutionale, a competentei tribunalelor, nu aduce nici o atingere dispozitiilor constitutionale si documentelor internationale invocate de autorul exceptiei.
    Astfel, nu poate fi retinuta nici o contradictie intre art. 27 din Codul de procedura penala si dispozitiile constitutionale ale art. 124 privind infaptuirea justitiei, respectiv cele ale art. 126 privind instantele judecatoresti, in contextul general al principiilor statului de drept, consfintite de art. 1 din Legea fundamentala. Aceasta intrucat, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, "Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege", tribunalul fiind una dintre aceste instante judecatoresti, respectiv o "instanta nationala", in sensul art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Textul de lege criticat nu incalca dreptul la un proces echitabil, prevazut de art. 21 alin. (3) din Constitutie, precum si de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si nici dreptul la un recurs efectiv prevazut de art. 13 din aceeasi conventie, intrucat nu inlatura posibilitatea inculpatilor de a beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, in cadrul unui proces public, judecat de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita prin lege, intr-un termen rezonabil, conditii care sunt asigurate si in situatia judecarii cauzelor, respectiv a recursurilor, de catre tribunale, potrivit competentei lor, stabilite prin lege.
    De asemenea, dispozitiile criticate nu contin privilegii sau discriminari in raport cu criteriile egalitatii in drepturi inscrise in art. 4 din Constitutie, astfel incat nu poate fi retinuta nici critica formulata in raport de art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind interzicerea discriminarii.
    In sfarsit, cata vreme art. 27 din Codul de procedura penala nu contravine normelor internationale invocate, nu poate fi primita nici sustinerea privind incalcarea prevederilor cuprinse in art. 11 si in art. 20 din Constitutie, referitoare la dreptul international si dreptul intern, respectiv la tratatele internationale privind drepturile omului.
    Cat priveste art. 15 din Constitutie, precum si art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea abuzului de drept, invocate de asemenea in motivarea criticii art. 27 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca acestea nu au incidenta in cauza, autorul exceptiei marginindu-se, de altfel, sa invoce aceste dispozitii fara a arata in ce consta incalcarea lor.

    Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 2.252/P/2004 al Tribunalului Galati - Sectia penala.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 9 iunie 2005.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Marieta Safta