Decizia Nr.298 din 01.03.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 45 şi art. 59 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de Alexandru Viorel Frăţilă în Dosarul nr. 782/64/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.054D/2010.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 1 februarie 2011 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 15 februarie 2011. La acea dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 24 februarie şi, ulterior, pentru acelaşi motiv, pentru data de 1 martie 2011.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 9 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 782/64/2009, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 45 şi art. 59 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de Alexandru Viorel Frăţilă într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti împotriva unei hotărâri pronunţate de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 4, art. 45 şi art. 59 din Legea nr. 188/2000 arogă Ministerului Justiţiei drepturi care încalcă atât principiile de bază ale profesiei liberale, şi anume independenţa şi autonomia, cât şi principiul separaţiei puterilor în stat, în sensul că procesul de executare a titlurilor executorii este supus controlului unui organ executiv, iar nu controlului exclusiv al instanţei de judecată.Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât legiuitorul poate institui în considerarea anumitor situaţii deosebite reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi modalităţile instituite de lege. În cadrul procesului, părţile beneficiază de dreptul la apărare garantat de Constituţie. În ceea ce priveşte încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, instanţa apreciază că acesta nu este încălcat. Executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public, activitatea lor fiind controlată de Ministerul Justiţiei din punct de vedere administrativ. Modul de îndeplinire a obligaţiilor privind executarea hotărârilor judecătoreşti este analizat de instanţa de judecată pe calea contestaţiilor la executare.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4, art. 45 şi art. 59 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art. 4: „Coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de către Ministerul Justiţiei.“;– Art. 45: „(1) Acţiunea disciplinară se exercită de ministrul justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti şi se judecă de Consiliul de disciplină al acesteia, format din 3 membri aleşi de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti, pe o perioadă de 3 ani.
(2) Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilă, care se efectuează de inspectori generali din cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.
(3) Audierea celui în cauză este obligatorie, acesta fiind îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului şi să-şi formuleze apărarea.
(4) Consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti citează părţile şi pronunţă o hotărâre motivată care se comunică acestora.
(5) Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care judecă în complet de 5 membri. Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional.
(6) Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.“;– Art. 59: „(1) Controlul profesional se exercită de Ministerul Justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul său de conducere, şi va avea în vedere: a)organizarea şi funcţionarea Camerelor executorilor judecătoreşti şi a birourilor executorilor judecătoreşti; b)calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti; c)comportarea executorilor judecătoreşti în raporturile de serviciu, cu autorităţile publice şi cu persoanele fizice şi juridice.
(2) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti exercitarea controlului prevăzut la alin. (1) lit. b) şi c) în circumscripţia sa.“Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi în art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiţiei, precum şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Examinând excepţia, Curtea Constituţională observă că, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 188/2000, executorii judecătoreşti sunt învestiţi să efectueze un serviciu de interes public, şi anume executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii, îndeplinind acte de autoritate publică, care au forţa probantă specifică unui asemenea act. Pornind de la aceste observaţii, Curtea constată că este firesc ca activitatea executorilor judecătoreşti să fie supusă controlului profesional, iar în situaţia în care sunt constatate abateri, aceştia să răspundă disciplinar. Curtea observă că faptele pentru care executorul judecătoresc răspunde disciplinar sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi se referă la conduita profesională a acestuia. Acţiunea disciplinară se exercită în condiţiile art. 45 din Legea nr. 188/2000, iar audierea executorului este obligatorie, acesta putând să îşi formuleze toate apărările pe care le consideră necesare. Hotărârea prin care se stabileşte răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc poate fi contestată la Comisia superioară de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România, iar hotărârea acestei comisii poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al executorului. Aşa fiind, Curtea constată că controlul activităţii executorilor judecătoreşti exercitat de către Ministerul Justiţiei, precum şi dreptul ministrului justiţiei de a exercita acţiunea disciplinară care se judecă de Consiliul de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti nu împietează asupra separaţiei puterilor în stat şi nici asupra dreptului la un proces echitabil atât timp cât hotărârea prin care se soluţionează acţiunea aparţine organelor deliberative din cadrul profesiei, care poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul profesional. Toate aceste prevederi legale constituie garanţii ale desfăşurării unui proces echitabil, aşa încât Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 45 şi art. 59 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, excepţie ridicată de Alexandru Viorel Frăţilă în Dosarul nr. 782/64/2009 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 martie 2011. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu