DECIZIE Nr. 296 din 9 iunie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei
Muncii
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 724 din 10 august 2005
Ioan Vida - presedinte
Aspazia Cojocaru - judecator
Constantin Doldur - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Florentina Balta - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 19
alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei
Muncii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Prod Vin - Alcom"
- S.R.L. Buhoci in Dosarul nr. 2.506/2004 al Judecatoriei Bacau.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, aratand, pe de o parte, ca dispozitiile art. 16 alin.
(1) din Constitutie nu sunt incidente in cauza, iar, pe de alta parte, ca
prevederile legale criticate nu incalca dispozitiile constitutionale ale art.
27 alin. (1) - (3), avand in vedere faptul ca inspectorii de munca isi pot
desfasura in conditii optime activitatea de control numai daca au acces liber,
permanent si fara instiintare prealabila, in sediul persoanei juridice si in
orice alt loc de munca organizat de aceasta. Se considera ca aceasta masura
este justificata si prin prisma scopului Inspectiei Muncii, acesta fiind unul
de interes general.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 octombrie 2004, pronuntata in Dosarul 2.506/2004,
Judecatoria Bacau a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999
pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, exceptie ridicata de
Societatea Comerciala "Prod Vin - Alcom" - S.R.L. Buhoci intr-o cauza
avand ca obiect solutionarea unei contestatii impotriva procesului-verbal de
constatare si sanctionare a unei contraventii.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si
organizarea Inspectiei Muncii contravin dispozitiilor constitutionale ale art.
16 alin. (1).
In argumentarea criticii de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile
art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 creeaza "o disproportie intre
atributiile si puterea pe care o au inspectorii de munca in raport cu organele
de politie, care, pentru a intra intr-un sediu sau domiciliu, trebuie sa obtina
incuviintarea instantei de judecata, or inspectorii de munca pot intra oriunde
si cand vor, fara nici o incuviintare si fara nici o avizare, fiind in masura
sa ia declaratii si probe dupa bunul plac al fiecarui inspector, chiar si in
lipsa unui reprezentant al conducerii societatii controlate".
Judecatoria Bacau apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata
este neintemeiata. In argumentarea acestei opinii, instanta apreciaza ca
autorul exceptiei de neconstitutionalitate se refera "la o
<<inegalitate>> de tratament raportat la activitatile de control
ale organelor care au astfel de atributii, unele [avand] nevoie de autorizarea
instantei pentru a patrunde intr-un spatiu, iar altele nu, si nu la egalitatea
propriu-zisa a fiecarui cetatean in fata legii". Instanta considera ca
"modalitatile diferite de patrundere intr-un spatiu locativ comercial nu
tin de calitatea unei anumite categorii de cetateni, ci de calitatea organelor
respective, [fapt care] nu incalca principiul constitutional al egalitatii
cetatenilor in fata legii, toti cetatenii fiind supusi acelorasi reglementari
legale". Astfel, in optica instantei aceasta "diferenta este data nu
de persoana fizica sau juridica ce se supune verificarii, ci de insusi scopul
controlului".
In argumentarea opiniei sale, instanta apreciaza ca, datorita specificului
activitatii inspectoratelor teritoriale de munca, acestea "au implicit si
dreptul de a patrunde liber, permanent si fara instiintare prealabila in orice
loc", iar eventuala <<autorizare>> a inspectiilor de munca
[...] ar face practic improprie activitatea [inspectorilor de munca]". Se
mai arata ca "eventualele abuzuri comise de organele de control pot fi
reclamate in justitie, asigurandu-se astfel protectia persoanei
controlate".
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale
Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca exceptia de
neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In argumentarea punctului de
vedere prezentat se arata ca "<<inegalitatea de tratament>>
raportata la activitatile de control ale diferitelor institutii ale statului,
care sunt organizate si functioneaza in vederea realizarii unor atributii
specifice fiecareia, potrivit legii", nu poate contraveni art. 16 din
Constitutie, intrucat acesta "se refera la egalitatea in drepturi a
cetatenilor, neavand incidenta in speta dedusa judecatii".
De asemenea, se sustine ca "existenta unei eventuale autorizari a
inspectorilor de munca in vederea desfasurarii activitatii de control ar
conduce la incalcarea si indepartarea de scopul si rolul Inspectiei
Muncii".
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca prevederile
legale criticate asigura "desfasurarea in conditii optime a operatiunilor
de control de catre inspectoratele teritoriale de munca, in considerarea
atributiunilor acestora [...] de a verifica modul de aplicare a prevederilor
legale care reglementeaza relatiile de munca, protectia salariatilor,
securitatea si sanatatea in munca". Drepturile conferite inspectorilor de
munca "au in vedere atat specificul activitatii de control exercitate [...],
cat si importanta sociala a acestei activitati de ordine publica". De
asemenea, Guvernul arata ca "dispozitiile legale criticate se aplica
tuturor inspectorilor de munca, fara discriminari, iar drepturile conferite de
lege acestora trebuie respectate de catre toate celelalte subiecte de drept,
indiferent de calitatea acestora".
Totodata se apreciaza ca diferenta dintre "<<atributiile si
puterea pe care o au inspectorii de munca in raport cu organele de
politie>> constituie o diferenta de regim juridic care rezida in statutul
distinct al celor doua categorii de functionari publici [...] atat ca sfera de
atributii, cat si ca ansamblu al drepturilor si obligatiilor pe care legea le
impune acestor autoritati publice in exercitarea atributiunilor lor".
Cu privire la intelesul principiului egalitatii, Guvernul invoca Decizia
Curtii Constitutionale nr. 107 din 1 noiembrie 1995, precum si solutia data in
cauza Marckx contra Belgiei, 1979, de catre Curtea Europeana a Drepturilor
Omului.
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata
este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere, se apreciaza ca
"personalul incadrat la Inspectia Muncii se afla intr-o situatie diferita
de celelalte organe de ordine [si], pe cale de consecinta, in mod obiectiv si
rezonabil, situatia diferita a inspectorilor de munca justifica aplicarea unui
tratament juridic diferit, constand in dreptul acestora de a avea acces liber,
permanent si fara instiintare, in sediul persoanelor juridice sau in orice alt
loc de munca organizat".
Referitor la sensul dispozitiilor constitutionale privind principiul
egalitatii, Avocatul Poporului invoca si Decizia Curtii Constitutionale nr. 107
din 13 iunie 2000.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine
urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il
constituie dispozitiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 pentru
infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 740 din 10 octombrie 2002. In realitate, astfel cum
rezulta din motivarea exceptiei, Curtea observa ca obiectul acesteia il
constituie dispozitiile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999, care
au urmatorul cuprins:
"Art. 19. - (1) Inspectorii de munca au urmatoarele drepturi:
a) sa aiba acces liber, permanent si fara instiintare prealabila, in sediul
persoanei juridice si in orice alt loc de munca organizat de aceasta;
[...]."
Textul constitutional expres invocat in sustinerea exceptiei este cel al
art. 16 alin. (1). Desi autorul exceptiei de neconstitutionalitate a invocat in
sustinerea acesteia numai dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie,
Curtea constata ca, astfel cum rezulta din motivarea exceptiei, poate fi
considerat ca este invocat si textul constitutional al art. 27 alin. (1) - (3).
In consecinta, textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei au
urmatorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetatenii sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".
- Art. 27 alin. (1) - (3): "Domiciliul si resedinta sunt inviolabile.
Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori in resedinta unei
persoane fara invoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru
urmatoarele situatii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
b) inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau
bunurile unei persoane;
c) apararea securitatii nationale sau a ordinii publice;
d) prevenirea raspandirii unei epidemii.
(3) Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza in conditiile si
in formele prevazute de lege".
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca, in
esenta, autorul acesteia apreciaza ca dreptul inspectorilor de munca de a avea
acces liber in sediul persoanei juridice si in orice alt loc de munca organizat
de aceasta "fara nici o incuviintare si fara nici o avizare" este
disproportionat in raport cu "atributiile si puterea" organelor de
politie, "care pentru a intra intr-un sediu sau domiciliu trebuie sa obtina
incuviintarea instantei de judecata", si, pe cale de consecinta, este de
natura a incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie.
Curtea constata ca dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie nu au
incidenta in cauza, avand in vedere ca autorul exceptiei se refera la o
<<inegalitate>> de tratament raportat la activitatile de control
ale organelor care au astfel de atributii, iar nu la existenta vreunei
inegalitati in drepturi a persoanei in fata legii si a autoritatilor publice in
sensul prevazut de textul constitutional.
In ceea ce priveste prevederile art. 27 alin. (1) - (3) din Constitutie,
referitoare la inviolabilitatea domiciliului, Curtea observa ca, in cazul
sediilor industriale sau comerciale care nu sunt in acelasi timp si locuri de
domiciliu, personalizarea locului nu este atat de pronuntata, astfel ca
inviolabilitatea sediului nu este supusa acelorasi reguli ca domiciliul
propriu-zis, cel in care se desfasoara viata privata a persoanei, astfel ca
autoritatile pot exercita in alte conditii, mult mai permisive, controlul
asupra activitatilor profesionale care se desfasoara in aceste sedii. In
consecinta, Curtea retine ca activitatile pe care Inspectia Muncii le
controleaza nu tin de sfera privata, ci, dimpotriva, de cea publica, vizand in
mod evident ocrotirea unui interes general.
Curtea constata ca interventia din partea autoritatilor publice in sfera de
activitate a persoanelor juridice are un scop legitim si este necesara intr-o
societate democratica, avand in vedere ca, in conformitate cu prevederile art.
5 lit. a) din Legea nr. 108/1999, printre obiectivele Inspectiei Muncii se
numara si controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatiile de
munca, la securitatea si sanatatea in munca, la protectia salariatilor care
lucreaza in conditii deosebite si a prevederilor legale referitoare la
asigurarile sociale. Totodata Curtea retine ca masurile prevazute de
dispozitiile de lege criticate sunt proportionale cu scopul legitim urmarit,
intrucat numai in acest mod se asigura desfasurarea in conditii optime a
operatiunilor de control de catre Inspectia Muncii, in indeplinirea
atributiunilor acesteia, iar drepturile conferite inspectorilor de munca au in
vedere atat specificul activitatii de control exercitate, cat si importanta
sociala a acestei activitati de ordine publica.
In consecinta, Curtea constata ca nu pot fi opuse activitatii Inspectiei
Muncii obligatii ce decurg din prevederile art. 27 din Constitutie privind
inviolabilitatea domiciliului, avand in vedere natura deosebita a activitatii
Inspectiei Muncii, specificul atributiilor pe care le are de indeplinit,
conform legii, aceasta autoritate, obiectul controlului si locurile unde se
desfasoara acesta.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al
art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.
d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei
Muncii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Prod Vin - Alcom"
- S.R.L. Buhoci in Dosarul nr. 2.506/2004 al Judecatoriei Bacau.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 9 iunie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat asistent,
Benke Karoly