Decizia Nr.288 din 24.02.2011

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 112 pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constantin Cătălin Dobrin în Dosarul nr. 11.446/215/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 26 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 11.446/215/2009, Tribunalul Dolj - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 112 pct. 5 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost invocată de Constantin Cătălin Dobrin întrun dosar având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe civile prin care s-a soluţionat o plângere împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 112 pct. 5 teza finală din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale întrucât limitează accesul la justiţie şi reprezintă o încălcare a dreptului părţii la un proces echitabil, având în vedere sancţiunea aplicată de instanţa de judecată în lipsa unei astfel de menţiuni prevăzute de lege. Imposibilitatea nominalizării martorilor pentru a dovedi acţiunea/cererea de chemare în judecată îmbracă forma unui obstacol în calea accesului la justiţie, drept prevăzut de art. 21 din Constituţie. Astfel, nu este asigurat părţii un proces echitabil, în condiţiile în care pârâtul nu şi-a manifestat încă poziţia procesuală şi nu şi-a precizat mijloacele de apărare.Tribunalul Dolj - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie art. 112 pct. 5 din Codul de procedură civilă. Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 112 pct. 5 teza finală din Codul de procedură civilă.Ulterior sesizării Curţii Constituţionale a intrat în vigoare Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care prin art. I pct. 11 a modificat dispoziţiile art. 112 pct. 5 ultima teză din Codul de procedură civilă, preluând, în esenţă, soluţia legislativă criticată. În consecinţă, potrivit jurisprudenţei sale, Curtea urmează a se pronunţa asupra dispoziţiilor art. 112 pct. 5 teza finală astfel cum au fost modificate prin legea menţionată şi care au următorul cuprins:[...] Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele şi locuinţa martorilor, dispoziţiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 21 privind accesul liber la justiţie din Constituţie, precum şi dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţia legală criticată instituie obligaţia celui care pretinde un drept sau cere constatarea unui fapt juridic să dovedească cu probe susţinerile sale. Cererea de chemare în judecată, reprezentând actul de învestire a instanţei, trebuie să conţină toate elementele necesare aducerii cauzei în stare de judecată, aceasta presupunând şi indicarea probelor pe care ea se sprijină; prin urmare, cerinţa legală a numirii martorilor şi a adreselor lor de domiciliu, în cazul în care se doreşte dovedirea faptului pretins cu martori, este perfect constituţională, ea nefiind de natură să împiedice liberul acces la justiţie ori să îngrădească părţii dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, să asigure îndeplinirea condiţiilor procedurale necesare pentru o temeinică soluţionare a litigiului dedus judecăţii.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 112 pct. 5 teza finală din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constantin Cătălin Dobrin în Dosarul nr. 11.446/215/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 februarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Fabian Niculae