DECIZIE   Nr. 288 din  1 iulie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul de procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 724 din 11 august 2004

    Ioan Vida                - presedinte
    Nicolae Cochinescu       - judecator
    Aspazia Cojocaru         - judecator
    Constantin Doldur        - judecator
    Acsinte Gaspar           - judecator
    Kozsokar Gabor           - judecator
    Petre Ninosu             - judecator
    Ion Predescu             - judecator
    Serban Viorel Stanoiu    - judecator
    Florentina Balta         - procuror
    Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul de procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, exceptie ridicata de Luiza Iancu si Alexandru Iancu in Dosarul nr. 984/2004 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
    La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, sustinand ca textele de lege criticate nu contravin principiilor constitutionale, ci reprezinta expresia dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, care prevad ca procedura de judecata este stabilita numai prin lege.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 10 martie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 984/2004, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul de procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, exceptie ridicata de Luiza Iancu si Alexandru Iancu.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia apreciaza ca dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la actul de adjudecare a imobilului scos la vanzare prin licitatie publica si cele privind predarea silita a bunurilor imobile, obiect al obligatiei debitorului prevazute in titlul executoriu, contravin dreptului fundamental de proprietate privata garantat de Constitutie si de primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, chiar daca proprietarul imobilului, persoana fizica, a garantat obligatia unei persoane juridice, urmarirea silita ar trebui sa aiba ca obiect proprietatea persoanei juridice ca debitor al obligatiei pe care si-a asumat-o. Or, prin scoaterea la licitatie publica a imobilului, proprietate a persoanei fizice, se nesocoteste dreptul de proprietate al acesteia, pe de o parte, si se creeaza o inegalitate intre persoanele fizice si cele juridice, pe de alta parte.
    In ceea ce priveste emiterea somatiei de evacuare, potrivit prevederilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000, executorul judecatoresc se substituie in competentele judecatorului, care este singurul abilitat de Constitutie sa judece cauzele care au ca obiect evacuarea persoanelor minore. Se arata ca somatia de evacuare nu ocroteste drepturile copiilor minori, care nu sunt debitori, fiind ignorate dispozitiile art. 108 din Codul familiei, care prevad in mod obligatoriu in cauzele cu minori prezenta Autoritatii Tutelare.
    Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul de procedura civila este neintemeiata, aratand ca acestea contin numai norme privind mentiunile obligatorii ale actului de adjudecare sau dispozitii ce au in vedere predarea silita a bunurilor imobile, fara a aduce atingere prevederilor constitutionale invocate. De asemenea, nici art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 nu contravine normelor Legii fundamentale, prin emiterea somatiei de executare, executorul judecatoresc conformandu-se incuviintarii date de instanta judecatoreasca in vederea executarii obligatiei stabilite in titlul executoriu.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
    Guvernul apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind nefondata, retinand ca procedura de judecata in ansamblul ei, incluzand in sens larg si faza executarii silite, se intemeiaza pe dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, care prevad in mod expres ca reglementarea procedurii de judecata se face "prin lege", dand astfel libertate legiuitorului sa statueze in aceste domenii.
    Executarea silita se infatiseaza ca o activitate complexa cu caracter mixt, in care se distinge o latura jurisdictionala, reprezentata prin activitatea instantei de executare, si o latura administrativa, constand in activitatea executionala a executorului judecatoresc. Asa fiind, este evident ca prin atributiile sale executorul judecatoresc nu se substituie activitatii instantei de judecata, al carei rol este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) din Constitutie, republicata, acela de infaptuire a justitiei.
    Se apreciaza ca sustinerile autorilor exceptiei vizeaza aparari de fond ce pot fi avute in vedere la solutionarea contestatiei la executare, fara temei in argumentarea neconstitutionalitatii textelor criticate. Astfel, nu se creeaza discriminari de tratament juridic pe diverse criterii intre persoanele supuse executarii silite, ceea ce ar fi de natura sa contravina dispozitiilor art. 44 alin. (2) si art. 136 din Constitutie, republicata.
    Avocatul Poporului arata ca textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale consacrate de art. 1 alin. (5), art. 16, art. 44 alin. (2), art. 126 alin. (1) si art. 136 alin. (5), invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 56/2004.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate formulata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul de procedura civila, care au urmatorul continut:
    - Art. 516: "Dupa plata integrala a pretului sau a avansului prevazut de art. 515, daca imobilul a fost vandut cu plata in rate, executorul, pe baza procesului-verbal de licitatie, va intocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmatoarele mentiuni:
    1. denumirea si sediul organului de executare;
    2. numele si calitatea executorului;
    3. numarul si data procesului-verbal de licitatie;
    4. numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si adjudecatorului;
    5. pretul la care s-a vandut si modalitatea de achitare in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata in rate;
    6. mentiunea, daca este cazul, ca imobilul s-a vandut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, ori, dupa caz, liber de aceste drepturi, in conditiile prevazute de art. 509 alin. 3 si 4;
    7. datele de identificare a imobilului;
    8. mentiunea ca actul de adjudecare este titlu de proprietate si ca poate fi inscris in cartea funciara;
    9. mentiunea ca, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata pretului in rate;
    10. semnatura si stampila executorului, precum si semnatura adjudecatarului.";
    - Art. 578: "Daca partea obligata sa paraseasca ori sa predea un imobil nu-si indeplineste aceasta obligatie in termen de 5 zile de la primirea somatiei, ea va fi indepartata prin executare silita, iar imobilul va fi predat celui indreptatit.";
    - Art. 579: "In vederea executarii silite a obligatiei prevazute la art. 578, executorul judecatoresc va soma pe debitor sa paraseasca de indata imobilul, iar in caz de impotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul fortei publice, punand pe creditor in drepturile sale.";
    - Art. 580: "Daca executarea priveste un imobil in care se gasesc bunuri mobile ce nu formeaza obiectul executarii si pe care debitorul nu le ridica singur, executorul va incredinta aceste bunuri in pastrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului.";
    - Art. 580^1: "Despre indeplinirea executarii potrivit prevederilor prezentei sectiuni executorul judecatoresc va intocmi un proces-verbal, dispozitiile art. 577 fiind aplicabile."
    De asemenea, autorii exceptiei critica dispozitiile art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, potrivit carora: "Executorul judecatoresc are urmatoarele atributii: [...]
    i) orice alte acte sau operatiuni date de lege in competenta lui."
    Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate incalca urmatoarele prevederi din Constitutia Romaniei, republicata:
    - Art. 1 alin. (5): "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
    - Art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
    - Art. 44 alin. (2) teza intai: "Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.";
    - Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice."
    Se apreciaza ca se incalca si prevederile art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care are urmatorul cuprins: "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca, potrivit art. 516 din Codul de procedura civila, dupa finalizarea adjudecarii, executorul judecatoresc este obligat sa intocmeasca actul de adjudecare prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real ce a facut obiectul urmaririi silite asupra imobilului in favoarea adjudecatarului. Asa fiind, acest act constituie titlu de proprietate si titlu executoriu impotriva debitorului, daca imobilul se afla in posesia acestuia din urma.
    In ceea ce priveste dispozitiile art. 578 - 580^1, cuprinse in sectiunea Codului de procedura civila referitoare la predarea silita a bunurilor imobile, si prevederile art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000, Curtea observa ca acestea instituie norme de procedura ce trebuie respectate de catre debitorul obligatiei de predare a imobilului, respectiv atributiile executorului judecatoresc caruia i-a fost incredintata executarea silita.
    Curtea nu poate retine nesocotirea principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, textele de lege reprezentand exclusiv o garantie a asigurarii echilibrului intre persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
    De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, republicata, stabilirea competentei instantelor si a procedurii de judecata constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind tinut, desigur, ca in procesul de legiferare sa se circumscrie cadrului constitutional. Or, Curtea constata ca reglementarea dedusa controlului satisface exigenta impusa de norma constitutionala, fiind in deplina concordanta cu prevederile Legii fundamentale.
    Nici critica de neconstitutionalitate a textelor de lege in raport cu art. 44 din Constitutie, republicata, referitor la garantarea dreptului de proprietate privata, nu este intemeiata, intrucat, prin executarea silita a unei obligatii de a face, respectiv de a preda un bun imobil, rezultata dintr-un titlu executoriu emis conform legii, se asigura realizarea drepturilor legale ale creditorului. Stabilirea continutului si limitelor dreptului de proprietate - carora li se subsumeaza reglementarile in cauza - implica, in mod necesar, o restrangere a exercitiului sau in considerarea drepturilor si intereselor altor persoane. Departe de a constitui o atingere a dreptului subiectiv in sine, asemenea reglementari creeaza conditiile indispensabile valorificarii acestuia. In consecinta, art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul de procedura civila si art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 nu numai ca nu contravin prevederilor constitutionale invocate, ci, dimpotriva, le dau expresie intr-o maniera specifica, dar indubitabila.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 1 - 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.d) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 516 si art. 578 - 580^1 din Codul de procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, exceptie ridicata de Luiza Iancu si Alexandru Iancu in Dosarul nr. 984/2004 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 1 iulie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Mihaela Senia Costinescu