Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Niculescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Bogdan Ungureanu în Dosarul nr. 7.560/211/2016 al Judecătoriei ClujNapoca şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 819D/2016.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 820D/2016 şi nr. 1.647D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Bogdan Ungureanu în Dosarul nr. 7.561/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca şi de Partidul Mişcarea Populară - filiala Vâlcea în Dosarul nr. 4.257/288/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 820D/2016 şi nr. 1.647D/2016 la Dosarul nr. 819D/2016.6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 820D/2016 şi nr. 1.647D/2016 la Dosarul nr. 819D/2016, care a fost primul înregistrat.8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că instituirea unui prag de susţinători a candidaturilor constituie o garanţie a reprezentativităţii candidaţilor. De asemenea, se invocă şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:9. Prin sentinţele civile nr. 4.219 din 28 aprilie 2016 şi nr. 4.220 din 28 aprilie 2016 şi Decizia nr. 804 din 3 mai 2016, pronunţate în dosarele nr. 7.560/211/2016, nr. 7.561/211/2016, şi, respectiv, nr. 4.257/288/2016, Judecătoria Cluj-Napoca şi Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Bogdan Ungureanu şi, respectiv, Partidul Mişcarea Populară - filiala Vâlcea în cauze având ca obiect constatarea nulităţii Hotărârii nr. 10/H din 26 aprilie 2016 şi Hotărârii nr. 11/H din 26 aprilie 2016, emise de Biroul Electoral al Circumscripţiei nr. 1 din Municipiul Cluj-Napoca privind respingerea propunerii de candidatură pentru funcţiile de primar şi consilier local al Municipiului Cluj-Napoca, respectiv constatarea nulităţii Hotărârii nr. 24/27 aprilie 2016, emise de Biroul Electoral al Circumscripţiei nr. 1 din municipiul Râmnicu Vâlcea privind respingerea propunerii de candidatură a contestatarului pentru funcţia de primar al Municipiului Râmnicu Vâlcea.10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 îngrădesc dreptul constituţional de a fi ales, prin impunerea unui număr de susţinători pentru depunerea candidaturii la funcţia de primar. Se mai arată că, în condiţiile în care un partid politic poate fi înfiinţat cu doar trei membri, în condiţiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, impunerea unui prag de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care se candidează este neconstituţională. În acest sens, se realizează o paralelă între Decizia Curţii Constituţionale nr. 75 din 26 februarie 2015 şi condiţia de reprezentativitate prevăzută în textul legal criticat, pe care o apreciază ca fiind restrictivă.11. Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune anumite condiţii pentru candidaţi, precum aceea de a prezenta o listă de susţinători cu un număr/procent minim din numărul total al alegătorilor. Legiuitorul are posibilitatea de a restrânge unele drepturi şi libertăţi în materia alegerilor, tocmai pentru a asigura reprezentativitatea candidatului.12. Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, fiind la latitudinea legiuitorului să stabilească un cadru normativ infraconstituţional în care să fie exercitat dreptul constituţional de a fi ales, inclusiv prin impunerea unor condiţii ce trebuie îndeplinite pentru admiterea candidaturii. De asemenea, se mai indică faptul că măsura legală criticată urmăreşte un scop legitim.13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.14. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că instituirea obligativităţii unui anumit prag de susţinători nu încalcă dreptul de a fi ales şi că este firesc ca legiuitorul să condiţioneze participarea la alegeri pentru fiecare candidat de prezentarea unei liste de susţinători reprezentând cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora. În sensul celor de mai sus, este invocată şi Decizia nr. 286 din 11 mai 2016.15. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale sunt constituţionale, invocând şi Decizia nr. 246 din 4 mai 2016, Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, Decizia nr. 292 din 11 mai 2016 sau Decizia nr. 355 din 24 mai 2016.16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015, având următorul cuprins: „(2) Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I".19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 37 - Dreptul de a fi ales.20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare, atât distinct, cât şi împreună cu alte texte din Legea nr. 115/2015, în acest sens reţinându-se, spre exemplu, Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016.21. Curtea a reţinut că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate sunt criticate prin prisma caracterului nejustificat şi excesiv al instituirii obligaţiei de a prezenta liste de susţinători pentru candidaturile la alegerile locale depuse de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Obligaţia astfel instituită este de natură să încalce, potrivit susţinerilor autorilor excepţiei, normele constituţionale referitoare, în principal, la suveranitatea naţională, dreptul de a alege şi de a fi ales.22. Curtea a constatat, în ce priveşte pretinsa încălcare a principiului suveranităţii naţionale, că art. 2 din Constituţie exprimă voinţa constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, ci numai indirect, mijlocit, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Cu referire la procentul de 1%, reglementat de textul de lege criticat, Curtea a statuat că acesta corespunde celui indicat de recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), care, la pct. 8 din Raportul explicativ, prevăd că „Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depăşească pragul de 1% din alegători". Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reţinut mai sus (minimum 1% din alegători), precum şi instituirea unei condiţii subsidiare referitoare la numărul minim de susţinători (nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I) ţine de marja de apreciere a legiuitorului şi vizează asigurarea unei minime reprezentativităţi a candidaţilor la funcţiile elective.23. Cu privire la invocarea dreptului de a alege şi de a fi ales, Curtea a conchis, în urma analizării dispoziţiilor incidente cuprinse în Constituţie, în primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a jurisprudenţei în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, că dreptul de a fi ales şi de a alege nu este absolut, iar statele membre ale Convenţiei au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuţie atât de mult încât să afecteze esenţa acestora şi să le golească de conţinut. În România, prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie stabilesc că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. Totodată, condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de normele cuprinse în legile electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri. În acest context, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 consacră o condiţie de exercitare a dreptului constituţional de a fi ales, în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale.24. Examinând, în cadrul testului de proporţionalitate, pretinsul caracter nejustificat, excesiv al condiţiei reglementate de textul de lege criticat, cu încălcarea art. 16 şi art. 37 din Constituţie, Curtea a subliniat că în cauză nu poate fi aplicat, mutatis mutandis, acelaşi raţionament ce a condus la pronunţarea Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, prin care a fost constatată neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, referitoare la numărul minim de membri fondatori necesari pentru constituirea unui partid politic.25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bogdan Ungureanu în dosarele nr. 7.560/211/2016 şi nr. 7.561/211/2016 ale Judecătoriei Cluj-Napoca şi de Partidul Mişcarea Populară - filiala Vâlcea în Dosarul nr. 4.257/288/2016 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca şi Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. VALER DORNEANUMagistrat-asistent-şef,Benke Károly